Category: Uncategorized

Posted on

Nichita Stănescu, solzii şi vaccinarea

“- Io să mă vaccinez? Niciodată!!! Păi ne-a zis preotul că ălora de se vaccinează e posibil să le crească solzi pe ei…
– Au fost astfel de situații?
– Păi nu acum, mai încolo, în timp.”
Dialogul de mai sus e real și l-am văzut azi într-un reportaj la Digi 24, pe tema ratei extrem de reduse de vaccinare la noi, în special în mediul rural.
Acum o lună am fost la o cununie religioasă și în biserică cred că eram printre puținii purtători de mască. Preoții spuneau să nu purtăm masca în biserică, pentru că acolo nu e nevoie, e un spatiu protejat de Dumnezeu. Atunci, cum de unii preoți, sau chiar înalți prelați, au murit de covid? Ce să înțeleg, că nu prea au stat în biserică, să fie protejați, sau nu i-a protejat în special pe ei Cel de Sus?
România stă cel mai jos ca procent de vaccinare, vreo 30%. Iar în România, sunt cifre mult diferite între regiuni. Vedeți voi care e ordinea județelor și judecați singuri, că dacă o spun eu, mi-o fur tare de tot! . Eu am văzut că are legătură cu nivelul de sărăcie al zonelor, strâns legat și cu cel de educație socială.
Sunt posturi de televiziune, dominante ca audiență în astfel de medii rurale si în cele cu rată mică de imunizare. Și care, preponderent, îndeamnă la nesupunere socială și la refuzul vaccinării. Însoțite și de așa zișii influenceri atât de vocali și vehemenți, aceste medii au împins majoritatea populației la pasivitate, sau în extrem, chiar la refuzul de a fi vaccinat. Evident, urmarea este situația în care ne aflăm, în care mulți zic, gata, a trecut pandemia! dar nu-și dau seama ce tsunami urmează, cât de curând.
Partea asta din media, de care pomenesc, e atât de mizerabilă, încât după ce că a luptat non-stop împotriva autorităților și a masurilor anti-pandemie, acum arată cu degetul spre guvern că, uite, nu și-au îndeplinit ținta de 5 milioane vaccinați la 1 iunie. Băi, tâmpiţilor! Păi exact voi ați făcut să nu se întâmple asta, luptând cu toate armele și bagajele și şoşoacele împotriva măsurilor luate de ai noştri, similare cu cele din întreaga lume civilizată! Guvernul şi autorităţile au organizat tot ce ţine de ei, dar centrele de vaccinare sunt goale, nu vine nimeni.
Oare voi nu aveţi nicio vină?

Chiar! Unde sunt ăia care îi țineau isonul lui Viktor Orban până de curând? Acum e obligatoriu în Ungaria ca toate cadrele medicale să se vaccineze în termen de două săptămâni! Cine refuză, e concediat. O fi prost președintele Ungariei? Nu, din contră! Își dă seama că imunizarea e singura soluție să ne revenim…
În sfârșit, iar m-am aprins, mă opresc aici, ca iar mi-o primesc…
Mai bine mă duc să mă întind la umbră, să-mi iau o bere și s-aștept să-mi crească dracului solzii ăia…. ascuţiţi până la nori, aşa cum zicea Poetul. Cum, care poet? Marele Nichita Stănescu. Sau, stai, că aia era cu aripi ascuţite până la nori. Si era nu cu vara, ci c-a venit toamna…

În sfârsit, era tot ceva cu umbra unui copac,.. Hai, noroc!

Hai, noroc!
Posted on

PERSONAL BEST… sau despre cum am început să mă iubesc!

Că tot e vremea sportivilor la Olimpiadă, uite că mi-am atins și eu cel mai bun record personal – personal best!. Mai am puțin și ating ținta de 70,0 kg, că așa îmi arată aplicația asta legată de brățara de la mâna. Se pare că la 180 cm înălțime și la 61 de ani, greutatea ideală ar fi 70 kg. Ciudat, pentru că, tot aplicația îmi spune că acum, deşi nu am atins încă 70, sunt mai ușor decât 95% dintre oameni…
După ce am trecut printr-o mare încercare, am ajuns la concluzia că ar trebui să mă iubesc! Cam târziu, e adevărat, dar încă e ok şi acum…

Şi am început! După ce am făcut tratamentul hormonal, unde știam că voi pune kilograme pe mine, mi-am propus să revin în grafic. Oricum, la apariția pandemiei aveam 84 kg, iar de acolo am început să reduc carnea, zaharul, iar în ultimele luni, şi sarea. Asta mi-a coborât și tensiunea, până la “al treilea nivel de verde”, ceea ce e minunat. Plecasem de pe “roșu”!

 


Slăbirea nu am făcut-o forțat, sau prin înfometare. Pur și simplu, am grijă ce mănânc și să nu fie în exces, doar cât îmi trebuie.
Dimineața fructe, semințe și o cafea. În weekend, o omletă. La prânz, pe la 16-17, un fel de mâncare, alături de o salată. Mare!
Nu mănânc pâine. Deloc. Fibrele le iau din legume, iar B-urile din bere 😜
Nu mănânc niciodată mezeluri. Am redus mult carnea, am rămas doar pe pui, curcan și, din ce în ce mai des, pește.
Nu mănânc cu sare deloc, iar zahărul l-am scos aproape de tot. Doar ce iau din fructe și, uneori, la cafea.
Fac ceva sport, sau mișcare mai bine zis, adică mult treabă prin grădină, mai ies cu bicicleta și cu câinii, uneori joc tenis. De câmp și de masă. Mult mai puțin decât aș vrea…
Aaaa,… si dimineata, aproape zilnic, nişte exercitii. Nu mult, 10 minunte.
Dorm mult, chiar dacă adorm târziu în noapte, cel puțin 8-9 ore bag, fără să dorm la prânz. Iar cu aplicația asta am văzut că și somnul meu profund este destul de lung, peste 95-97 % din oameni.
Îmi măsor greutatea, calitatea somnului și tensiunea zilnic, așa că acum pot estima destul de precis ce greutate voi avea mâine, în funcție de activitatea de azi.
Cam asta este rețeta, habar n-am dacă e bună sau nu, însă pot să spun, cu siguranță, că eu personal mă simt mai bine fără burtă. Am început și niște exerciții de respirație, am aflat de la Mircea Eliade, ceva din experiența lui indiană.

De ce am scris articolul asta? Pentru că acum m-am convins că tot ce spun în zilele astea campionii olimpici este adevărat: dacă ai un vis şi vrei să îl atingi, dacă munceşti pentru el şi crezi în el, se poate îndeplini. Doar aşa poti lupta şi împotriva secundelor, metrilor sau kilogramelor, la competiţiile sportive pentru medalii, cât şi împotriva cancerului, în competiţia pentru viaţă!
Așa că mai am puțin până la obiectiv, dar nu am nicio grabă.
Să fim sănătoși! 🤗❤️

Posted on

Vaccinarea şi dilema ei… sau, decât să ne certăm, mai bine-o bere să cântăm

Noroc!

Știu că mi-o voi fura cu postarea asta, dar tot o pun. Eu sunt inginer. Mai bine zis, m-am pregătit pentru a fi inginer, asta pentru că, de fapt, visul meu a fost arhitectura, dar am picat la examen. La proba eliminatorie, de desen 😜
Așa că nu mă pricep la medicină deloc, decât din rolul pacientului. Iar aici am avut destule ocazii în care să mă etalez, mai ales în ultimii ani, de când cu cancerul.
Însă nu înțeleg cum doctorii și personalul medical în general se află pe un ultim loc ca procentaj de vaccinați din întreaga Europă. Cumva, mie îmi sună că medicii neagă, prin acest comportament, însăși esența facultății pe care au urmat-o. Și pentru care au învățat atât de mult și atâția ani… Ei nu cred în ceea ce i-a format profesional. Asta trebuie să fie o mare durere, o rupere enormă înăuntru, pe care cred că o simt prin negarea vaccinului și a întregului mecanism de luptă împotriva pandemiei. Nu mai zic ca unii neagă pandemia cu totul, în întregul ei…
Eu, cât am practicat ingineria, nu am fost niciodată în situația de a nega ce am învățat la politehnică. Nici în producție, nici cât am fost în cercetare, nu am găsit că principiile din școală ar fi fost greșite. Poate, unele, învechite. Dar asta e normal, tehnologiile și știința evoluează rapid. Nici ca arhitect nu cred că aș fi fost în vreun moment în poziția să neg sau să contest ce aș fi învățat la Institut.
Însă, să vii tu, ca medic, să negi tot ce a creat mai bun breasla ta, pe care ai jurat să o slujești în numele Suferindului, asta nu pot înțelege.
Nu știu cauzele, poate că oamenii ăștia au venit la cursuri doar să ia o notă să treacă, sau să obțină o diplomă – ceea ce nu e deloc de blamat, felicitări celor care au depus atâta efort! Însă e clar că pasiunea, vocația, lipsesc cu desăvârșire atunci când te plasezi, după părerea mea, eronat, într-o astfel de negare. E ca și cum, după ce aș învăța abecedarul, aș spune că e un căcat. Că, de fapt, alta e ordinea literelor și ăștia care l-au făcut și promovat sunt niște imbecili. Sau sunt cu Oculta, conspirtolionisti, doar vor să ne alinieze într-o turmă omogenă, care să behăim A, E, I, O, U, Ă, Î…
Nu cunosc programa facultăților de medicină, însă poate că una din cauze să fi fost faptul că materia de epidemiologie, sau care era cea ce studia vaccinurile să nu fi fost importantă, sau tratată ca atare. Poate că era așa, mai de umplutură, cum aveam și noi la poli unele ce puteau foarte bine să lipsească. Nu știu, încerc să-mi explic adversitatea asta atât de fățișă a unor doctori împotriva vaccinării.
Știți cum e asta cu refuzul medicilor de a se vaccina? Exact cum ar fi ca preoții care au trecut prin Seminarul Teologic, sau Institut, când ajung in parohiile lor, să propovăduiască ateismul!
Că vine o Șoșoacă și își strigă inepțiile, înțeleg. Ea are alte scopuri și interese, ale ei sau nu, să adune cât mai mulți creduli care să i se uite în gură și pe care să se sprijine în demersul propriu în politică. Ea își permite, nu e medic, ocupă un loc lăsat liber din vremea lui Vadim, poziție de care multora din mahala le-a fost dor. Să împroaște, să acuze, să dărâme.
Dar nu îi înțeleg pe cei care, repet, și-au tocit coatele buchisind mulți ani cărțile alea de chimie, biologie, anatomie, ca acum să le dea cu piciorul…
Cum as putea eu să mă duc la un doctor care îmi spune să nu mă vaccinez? Ce încredere să am in sfaturile lui? Și cu ce mă feresc de Covid? Cu ceai de coada șoricelului și de aia a calului?
Am mulți prieteni medici, unii absolut eminenți! Medicilor (in special dr. Cristian Surcel) și întreg personalului medical de la Spitalul Monza le datorez viața și mereu am recunoscut asta. Deci vă rog să nu interpretați rândurile mele ca o lipsă de respect pentru ceea ce știu și fac ei, salvând vieți în fiecare zi. Însă în ce v-am spus aici, sincer, mie îmi dă cu virgulă.
Din păcate, încă o dată se dovedește că uneori, multă carte, nu e a bună.
Ar mai fi multe de spus, dar acum mă opresc aici. E vară, e soare, cifrele sunt jos. Vorba cântecului: dar decât să ne certăm, mai bine o bere să cântăm 🍻

Noroc!
Noroc!

Sper doar ca la toamnă să nu începem să ne plângem în pumni, că uite ce ne face pandemia.

Însă, așa cum spuneam la început, sunt convins că voi primi replici. Sunt pregătit… Trageți!

Posted on

Când stai capră, de ce te miri că ţi-o trag toţi din toate poziţiile?

The Mask

Pe scurt, istoria e cam aşa: un prinţ austriac a venit în România şi a împuşcat cel mai mare şi bătrân urs din Europa. Care, spre ghinionul lui, trăia în România…

Bă, nu am nimic cu prinții, indiferent de unde-or fi ei. Și nici cu prințesele. Mereu, în capu’ meu, au avut așa, o aromă de noblețe, eleganță și stil. Că de, cu asta cu fost crescuți în copilărie. Nu cu pâine neagră cu magiun, cu mămăligă şi cu tacâmuri de pui, ca mine…
În schimb, cu vânătoarea am o treabă. La început, oamenii asta făceau, pentru supraviețuire. Sau pentru apărare. Că odată venea sarchiaponul peste tine şi trebuia să i-o tragi… Asta e scuzabil, atâta timp cât era singura șansă de hrană sau de a nu muri.
Însă atunci când vânătoarea a devenit fun, sau modă, trendy, ori e făcută doar pentru trofee, colți de elefanți, rinoceri, sau contrabandă cu piele de crocodil, mi se pare o barbarie. Nu are nicio legătură cu o luptă dreaptă, așa cum am învățat în basmele copilăriei. Acolo, șansele erau egale.
Aici, Omul are de partea lui Arma. Care nu este naturală, ci e făcută de el, printr-o șmecherie de-i zice tehnologie și care e din ce în ce mai evoluatâ. Cu gloanțe tot mai mari, mai bine țintite și mai mortale. Iar el e cât mai la adapost şi mai departe de pericol. Unde e echitatea? În brațe să ne cuprindem, sau în luptă dreaptă să ne batem?
Vor unii să se ia la trântă cu urșii? Foarte bine, să meargă în pădure și să doboare ursul cu mâinile goale. Așa cum am citit în copilărie în Winnetou că făcea Old Shatterhand cu ursul grizzly. Sau cum se luptau gladiatorii în arenele antichității, sperând să scape cu viață. Iar, dacă o făceau, câștigau gloria și faima Cetății.
Dacă însă, te duci la vânătoare cu un jeep șmecher, stai comod într-un șezlong, lingând un whiskey cu gheaţă și apoi, la semnal, râgâi trăgând rafale într-un animal înnebunit de groază și alergat de gonaci, ești exact ca Ceaușescu, care își prezenta la televiziune isprăvile de mare căcat de vânător. (Cacofonia este intenționată!)
Pentru mine, este clar că un astfel de comportament arată niște mari frustrări. Mari! Și nu zic mai multe despre natura lor… if you know what I mean 😜
După Revoluție, am citit un interviu cu soția lui Petre Roman, care spunea că în anii ’80 Petricâ era nevoit să meargă la vânătoare, că nu se găsea carne în anii ăia și trebuia să aducă de mâncare familiei…
Ce căcat!!! Ei, care erau Protipendada comunistă, iar el, fiul lui Walter Roman, luptător comunist în Războiul civil din Spania şi mare mahăr comunist apoi, dar și ea, fata unui ambasador român, sufereau de foame. Adică să înțeleg că stăteau la coadă la alimentară, ca mine, cu cartonul de rație în mână, la Piața 13 Septembrie, cu emoții că nu mai prind 300 de grame de salam de căcat, învelit într-un fel de cârpă umedă din care curgea o zeamă infectă?
Adică, vezi, Doamne, că Petre Roman a fost oropsit, că el n-a mâncat salam cu Zoia (cel mai mișto titlu post-revolutionar!)
Alt comunist notoriu, vopsit după Revoluție, a fost Adrian Năstase. Căsătorit inițial cu Ilinca, fata lui Grigore Preoteasa, ministru de externe al României comuniste, cel care a şi botezat casa de cultura a studenților din București. Apoi s-a căsătorit cu Dana, fata lui Angelo Niculescu, vicepremier comunist. Cel supranumit Bombonel nu doar că a fost impins de la spate (nu fiți răi, nebunaticilor!) să devină prim ministru, dar era numit și șeful asociației vânătorilor din România. Ceea ce, până la urmă, l-a și pierdut, că l-a întrebat CTPul ceva despre imaginea unui iepuraș omorât de un vânător în confruntarea decisivă de la TVR cu Băsescu și asta i-a fost fatal. “Îmi puteţi spune că nu vă veți mai duce la vânătoare de aici înainte? Aș fi foarte liniștit dacă aș ști că nu veți mai împușca niciun animal de-acum înainte…”
Apoi, a urmat, incredibila înfrângere în alegeri și memorabila zicere băsesciană “Adriane, nici nu știi, cât de mic începi să fii…”
De fapt, cât de zmeu era Adrian Năstase și cât de priceput vânător, avea să se arate și în momentul arestării lui, când nu a reușit să se nimerească el pe el… ditamai dihania. Probabil s-a încurcat în celebrul fular Burberry, de 350 de Euro. Ditamai șeful vânătorilor! Ăsta e caracterul adevărat, iese la suprafață în astfel de situații.
De fapt, ce mă doare pe mine, e că vin unii cu bani – nici măcar nu cu mulţi – și cu ciungă în cap, de se cred buricu’ Pământului. Iar noi, imediat ne punem capră.
“Da, şefu’! În ce poziţie mai vreţi?”

Posted on

Trenul galben fără cai… acum şi fără măgari?

Pe Stefan Paraschiv il cunosc de cand a venit in Connex. Era in echipa de Direct Sales, in vremurile de aur, cand compania era market leader, iar oamenii ei erau probabil cei mai buni din businessul romanesc in acel moment. Era si greu sa nu il remarci, un tip atat de impetuos si energic, profesionist dedicat.

In urma cu cateva luni, cand am auzit ca a fost numit director general la Metrorex, am zis ca, in sfarsit, cineva cu background serios de business este numit sef la o companie importanta de stat. Si care aduce pierderi mari, de atata amar de vreme. Ma gandeam ca in mandatul lui macar sa reduca din jaf, daca nu va putea face altceva. Pentru ca stiu, de zeci de ani, la metrou se fura grupa mare. Ciudat cum, pe masura ce companiile de stat se afunda in pierderi, sefii de sindicat devin din ce in ce mai potenti financiar. Si nu doar ei…

Bungee jumping for managers

Cand am vazut si campania pornita de ministrul transporturilor, am zis ca doamne-ajuta! poate reusesc cei doi, impreuna, sa miste ceva. Pentru ca serparia de acolo, coruptia si mafia contractelor de tot felul e o naclaiala dracu’,  incalcita perpetuu. De unde, pana mea, s-o apuci?

Greva celor care se opuneau schimbarilor si reducerii sporurilor aberante mi-a dat semnalul ca acolo chiar se intampla lucruri, se vrea curatarea puroiului. Pai cum sa nu faca greva si sa se dea cu curu’ de pamant (pardon, de şine!) aia de lucreaza in birouri si-si pierd sporul de subteran? Care subteran nu-l vad decat prin pozele de pe peretii birourilor…

Ca Stefan e obisnuit cu task-uri grele si cu targeturi din ce in ce mai ambtitioase, asta stiam (mai ales ca, ani de zile, chiar eu setam targeturile pentru sales 😊) Dar nu stiam cat va rezista sa lupte cu caracatita de acolo, care de 30 de ani si-a intins influenta si a instaurat dictatura. E un razboi crancen, pe muuulti bani, la care el s-a comis, sunt sigur, cu toata convingerea.

Insa, ca si in caricatura pe care am desenat-o, asta e soarta managerului roman: sa faca bungee jumping, de pe pod, cu streangul de gat 😊

Astazi am vazut cum, in lupta la baioneta a intrat chiar Stefan personal, deschizand cu ranga unul din magazinele ce functionau fara niciun fel de autorizatie valabila, infiintat acolo de cei mari din sindicat. Evident, nu va darama el spatiile comerciale. Insa este un semn ce arata cat de determinat este sa rezolve aceasta problema. Asa cum, pe vremuri, faceam in Connex cursuri despre Leading by example, Stefan chiar face asta. La propriu!

E firesc sa avem spatii comerciale la metro. Calatorii, pe fuga, au nevoie sa gaseasca ceva usor de accesat din punct de vedere al shopping-ului. Traficul este imens, deci chiriile trebuie sa fie pe masura. Ceea ce inseamna bani multi la buget. Credeti ca magazinele actuale plateau chiriile normale? Si ne mai intrebam de ce metroul are pierderi atat de mari, an de an…

Repet, nu stiu cat va rezista Stefan in acest razboi, care deja a devenit unul de guerilla, insa sunt convins ca isi va duce lupta lui pana la capat.

Asa cum spunea un vechi cantec despre metrou, denumindu-l “trenul galben fara cai“… va fi acum si fara magari?

Mult succes, Stefan!

Posted on

Chiar devenim un popor de șoșocoiți?

Din păcate, în ultima perioadă, tot mai mulți români ajung la ATI, aproape atingând limita de încărcare a sistemului medical. Din ce am auzit, până acum niciun pacient nu a fost depistat cu covid după vaccinare. Deducția logică îmi spune că în acest caz, toți care sunt acum bolnavi sau în spitale nu s-au vaccinat!
Chiar nu înțeleg cum gândesc ei… Preferă boala, uneori în formele ei cele mai severe, care poate duce la moarte chiar? Sau, poate, au avut încredere în toate fake news urile și căcaturile debitate de unii inconștienți, sau șmecheri, alde Șoșoacă?
Dacă am face acum un sondaj prin secțiile ATI, sau, ipotetic, printre cei care s-au prăpădit deja, ce ziceți? Ar prefera boala, eventual moartea, sau și-ar fi dorit să fi făcut vaccinul?
Nu știu cum e pentru alții, dar mie, orice zi de viață în plus mi se pare un bonus. Atunci când am aflat că am cancer, decizia de a face orice pentru a mă salva am luat-o imediat. De la rezultatul biopsiei, până când m-am operat au trecut doar 20 de zile. Și asta nu pentru că sunt eu nu știu ce viteaz, ci, pur și simplu, de frică. Frica de moarte… Evident, odată tot voi muri. Dar până atunci, vreau să mă bucur cât pot mai mult de ce e p’aici şi înseamnă viaţa!

 

Vaccin – primul

Când eram tânăr și încă stăteam la ai mei, am avut o vecină de bloc care, aflând că are cancer de sân, a refuzat operația. Deși știa clar urmările. Când totul s-a agravat, și-a dat seama că nu a judecat corect și a vrut să se opereze. Însă era prea târziu și s-a prăpădit.

De aceea, ce face acum Șoșoacă și alții ca ea mi se pare foarte periculos, nu doar de prost gust și de mahala. Asta e, nouă ne place miștocăreala, urlatul, păruiala și datul cu curu’ de pământ. Problema nu e asta, a mai trecut pe acolo și Vadim Tudor și alți extremiști asemenea.
Adevărata dramă e că mulți pun botul, îi cred și decid că așa e bine, alegând să nu facă vaccinul. Ei sunt liberi, nu le pune nimeni mască și nu îi otrăvește nimeni corpul, implantându-le cipuri. Evident, vaccinarea e decizia fiecăruia. Însă unii, în lumina reflectoarelor, pot influența masele. Că de aia li se spune influenceri… Au ei responsabilitatea celor care le-au urmat sfatul și s-au opus vaccinării? Moral, cred că da. În realitate, așa ceva nu există… Iar oamenii umplu sectiile ATI, multi ca urmare a speech-urilor pe care le sustin cei anti…

Rapel

Pe de altă parte, mă gândesc că dacă toți oamenii de știință renumiți ai lumii au reușit să creeze o armă spre a ne proteja, la doar câteva luni de la declanșarea pandemiei, de ce nu aș avea încredere în ei? Sunt de acord, nu a fost timpul necesar sa se experimenteze si sa se pastreze timingul standard pentru dezvoltarea oricarui vaccin. Dar, efectiv, nu a fost fereastra de timp necesara pentru asta. Iar cineva a trebuit sa ia o decizie: mai stam si probam ani de zile, sau incepem acum si salvam cat mai multi oameni? In conditiile astea, de ce aș avea încredere în zbieretele isterice ale unor noi “profeți ai adevărului”? Ce cunostinte au ei in domeniul asta al imunologiei si al vaccinarii?
Sper, totuși, ca românii să se trezească şi să nu se mai șoșocoiască pe ei 🙃

Posted on

Cine e de vina?

Zilele trecute a aparut in toata presa un video cu un schior care era urmarit de un urs pe partia de la Clabucet. Pana la urma, totul s-a terminat cu bine, tipul a avut prezenta de spirit sa isi arunce rucsacul din spate, astfel incat ursul s-a dus sa miroasa ce era acolo, poate ceva sendvisuri care ii miroseau a mancare si de aici si urmarirea. Intr-o astfel de situatie, cine e de vina, omul sau animalul? Sincer, pararea mea este ca animalul nu este niciodata de vina. No matter what!
Cineva important spunea, odata, ca gradul de civilizatie al unui popor se masoara prin modul in care oamenii se comporta cu animalele. Sau poate ca acel cineva nu era important. Sau poate ca nu a spus-o nimeni…
Daca e asa, atunci o spun io!
Vad in ultima perioada j’de mii de titluri despre animale hacuite, jupuite, impuscate, chinuite… De catre OAMENI.  In special de Craciun, cand peste tot apar oameni fotografiati alaturi de porcii taiati, sau care sunt parliti cu flacara.
Bai, animalelor! (si aici ma adresez, precum Ion Iliescu, oamenilor, de fapt!) Chiar nu aveti inima in voi? Ce rau v-au facut, ma, caii aia de-i biciuiti, cainii aia de-i spanzurati, pisicile alea de le calcati cu cacaturile alea de BMW third hand (ca second nu mai sunt de mult!), porcii aia mistreti pe care ii aduceti in fata pustilor maharilor din lume, adusi la Balc o data pe an?
Ele sunt, la fel ca voi, fiinte vii, lasate de Dumnezeu, sau de Natura pe Pamant. Ele au viata data, ca si voua, intr-o secunda celesta si magnifica. Cu ce drept le curmati voi timpul, sau le chinuiti? Sunteti mai breji, sau mai destepti, ori mai importanti pentru Univers? Sigur, nu!
Cara si Pif
O ardeti vai mama voastra, cel mai probabil sunteti niste loseri care nu au iubit nicioata o fata sau un baiat cu adevarat, pentru ca altfel nu s-ar acumula atata hate, otrava si frustrare in voi.
Era un film prin anii saptezeci, Bless the Beasts and the Children / Binecuvantati Animalele si Copiii, la care pana si comunistii faceau reclama la televizor. Desi era american, respectiv capitalist. Asadar, iubirea fata de animale nu tine nici macar de politic. Tine doar de cat de OM poti sa fii!
Am adoptat, incepand de acum vreo 20 de ani, tot felul de animale: papagali, pesti, pisici si caini. Am invatat ca si ele au aceleasi drepturi ca si noi, la o viata fericita, sigura, ca au sentimente si, evident, instincte. Dar cel mai important e ca am invatat sa le si sa ne iubim. Orice animal simte cand e iubit, hranit si protejat de proprietarii lui, Si cuvantul asta “proprietari” mi se pare nepotrivit, dar nu am gasit alta rima…
Acum un an am adaugat famiiei noastre doi caini, ambii adoptati, din motive cu totul diferite. Probabil stiti povestea… Pongo avea 10 ani, ramasese fara stapana si ne-a fost mila sa fie trimis la adapost. Pe Cara am gasit-o pe strada, dupa doar o saptamana, pe cand il plimbam pe Pongo. A fost greu, recunosc, la inceput, mai ales cu Cara, atunci foarte mica, adaptarea unora la ceilalti (caini la caini, caini la pisici si invers) si a noastra la toti,
Insa ce satisfactie mai mare poate fi la final cand stii ca tu ai luat din strada un animalut vai steaua lui si l-ai crescut pana la ditamai adultul. Nu conteaza daca e frumos sau nu, sunt suflete, iar asta cu frumosul este atat de umana si de subiectiva incat mai mult strica… Noi, oamenii, impartim lucrurile in frumos si urat. Animalele nu fac asta! Deci, cine e mai inteligent, omul, sau animalul? Insa asta e o alta poveste pentru altadata…
Ideea e ca astia mici iti ofera atata dragoste neconditionata, atata recunostinta si reprezinta o recompensa deplina a Naturii fata de tine. Cei care ati avut  sansa, sau minimul de bun simt, sa protejati, sa ocrotiti, sa hraniti si, cel mai important, sa iubiti inima aia mica de langa voi, intelegeti exact ce vreau sa spun. Prietenul vostru necuvantator nu are nimic mai pretios pe lume decat pe voi! Credeti-ma, chiar si pisicile, despre care se spune ca sunt atat de independente si reci, arata atata dragoste, de nici nu va puteti imagina!
Asa ca, dragilor, bless the beasts and the children!
Va asigur, veti fi cei mai iubiti dintre pamanteni. Cel putin de catre animale 🙃
Posted on

Glossa,… sau cum mă ajută Cara să îl înţeleg pe Eminescu

Aseară, Cara a venit în casă cu niște pene pe bot. Am bănuit că a mâncat, sau cel puțin a atacat vreo pasăre și am ieșit afară, cu lanterna, să caut victima. Am găsit un gugustiuc, care nu mișca, așa de rănit sau înghețat era. L-am luat în brațe foarte ușor, l-am bagat undeva ferit de astia mici, într-o baie, i-am dat ce am crezut noi că l-ar ajuta: apa, paine, malai… Am mai intrat peste noapte, nu parea ranit. S-a urcat pe bara perdelei de la dus si a ramas acolo, cred, toata noaptea.

Gugustiucul
Peste noapte, gugustiucul a stat pe baza de la dus

Iar dimineață era vioi, a zburat imediat intr-o salcie din vecini și totul a fost ok până la final. Cel mai probabil, din cauza gerului, nu putea zbura, iar Cara a profitat de ocazie să il ciuguleasca puțin. Așa cum îmi face și mie, când mă linge pe fața sau pe cap. Din când în când, ciupește cu dinții din față câte-un fir de păr. Doar asa, cat sa ma simt bine 😜

Dimineata, ranitul a zburat bine-merci intr-o salcie din vecini
Dimineata, ranitul a zburat bine-merci intr-o salcie din vecini – close up!

Și, pentru că tot a fost ziua lui Mihai Eminescu în urmă cu ceva timp, mi-a venit în minte Glossa lui:
“Ce e rău și ce e bine,
Tu te-ntreabă și socoate.”
Și atunci am realizat că, de fapt, Cara nu i-a facut niciun rau pasarii! In realitate, i-a făcut un bine bietei innaripate. Dacă nu o vedeam venind in casa cu fulgi pe bot, evident nu aș fi știut că există și nu as fi cautat-o prin grădină. Astfel încât, e probabil ca, peste noapte, săracul gugustiuc să fi rămas înghețat pe undeva, poate chiar murind în final.
Nu-i interesant? Ce pare a fi rău, de fapt, se dovedeste ca ne este cel mai mare bine posibil.
Și uite așa, de la Cara învăț cum să-l înțeleg mai bine pe Eminescu…
“Tu te-ntreabă și socoate
Ce e rău și ce e bine”.

Posted on

Ce votăm, BUCUREŞTI sau CLUJ?

MGxG - Since 1960

De ce intrebarea asta? Pentru ca in Bucuresti m-am nascut si am trait, deci pot pretinde ca il cunosc de-a fir a par, iar Clujul cred ca este orasul pe care l-am vizitat cel mai des in secolul asta 🙂

O sa explic de ce OMUL pe care il alegem conteaza si pentru ce este VITAL sa mergem la vot!

Pana in urma cu opt ani, orasul meu nu a fost niciodata FSN-ist/PSD-ist! Am avut si noi mandria noastra, indiferent ce se intampla in tara. Apoi, odata cu evolutia din noul mileniu, nivelul (hai sa spunem, politic…) a scazut. Mult…

In ultimii ani, PSD a omorat Capitala! Mai intai, Oprescu, un personaj odios, pe fata caruia vedeai imediat smecheria combinata cu spagaria. Cica independent, dar sprijinit masiv de PSD. A castigat. Si nu a facut nimic bun, evident. Doar business-u; de combinatie, specific mafiot. Apoi a ajuns in arest, dupa care a fost suspendat din functie.

Ulterior, PSD a impins-o in fata pe Firea. Promovata de Felix motanul, securistul celebru care a furat banii lui Ceausescu, (gresit spus, de fapt, a furat banii nostri, ai tuturor!) seful Antenelor. Mandra asta a pozat in faptura neprihanita, care nu respira decat aer purificat, zen, ortodox. Afisand excesiv un kitsch masiv, alaturi de sotul Voluntar, a dus de nas multi credinciosi sinceri, care se lasau amagiti cu un drum cu autocarul la Iasi, sa sarute moastele Sf. Paraschieva.

Iar acum despre Cluj! Un oras care, in urma cu cativa ani, era condamnat de Gh. Funar sa fie pictat cu banci tricolore, ca semn suprem de devenire multilateral-dezvoltata! Niciun supermarket, nicio multinationala, Clujul era definitiv inchis intr-o epoca neo-comunista, fara niciun orizont de dezvoltare. Imi amintesc, ca, desi sediul admin al retelei MOL era in Cluj, aceasta companie nu primise autorizatie pentru nicio benzinarie in Cluj…

Era unul dintre cele mai retrograde mari orase din Romania… Apoi clujenii s-au trezit si au ales Boc! Din acel moment, viata orasului s-a schimbat. A devenit cel mai dinamic pol demografic si economic  din Romania… Denumit Silicon Valley al Europei, Clujul s-a dezvoltat ca Fat-Frumos in ultimii ani. Cea mai mare sala polivalenta din Romania, care, by default, a gazduit cele mai selecte intreceri sportive din tara. Chiar si intreceri europene! Stadionul U Cluj, pe care se desfasoara in ultimii ani Untold-ul, unul din din cele mai mari festivaluri de clubbing din lume, a devenit gazda multor competitii si evenimente notorii.

(Aici fac o paranteza. Ultimul eveniment ce s-a desfasurat pe vechiul stadion U Cluj, inainte de a fi demolat, a fost concertul Beyonce, intr-un late October 2007. Pentru ca noi, Vodafone, am adus-o pe marea vedeta in Cluj, am avut norocul sa merg la concert. Aveam invitatii la loja, care era in partea opusa fata de scena, deci departe! Ploua de rupea, o ploaie de octombrie de-ti intra in oase… Si, cu toate astea, am stat tot show-ul on field, fara umbrela, lipit de scena Ce alta ocazia as mai fi avut sa stau la cativa metri de Beyonce??? A fost… MI-NU-NAT)

Happy - foto credit Heather Jessiman
Happy – foto credit Heather Jessiman

Din punct de vedere bugete, situatia e cam asa: Bucurestiul mai are putin si intra in faliment, pentru ca madam Firea a infiintat milioane de companii-parazite, care capuseaza banii bucurestenilor. Clujul este primaria care are un budget colossal, de zeci de milioane de EUR, pe care trebuie sa decida catre ce le dirijeaza. De ce? Pentru ca Boc a sprijinit proiecte ce au adus bani urbei, iar Firea a cautat sa faca tot felul de chermeze si balciuri care sa consume banii nostri, ai bucurestenilor. Iau exemplu doar Untold, ce a devenit, in cei cinci ani de evolutie, un pol de muzica, turism, brand value si un generator de resurse enorm, care – dupa ce trece pandemia – va continua sa aduca bani orasului. De aceea Clujul a ajuns deja sa aiba suficienti bani si credibilitate pentru a gandi constructive metroului in Cluj. Cate orase din Europa de Est, care nu sunt capitale, au metrou? Cred ca niciunul…

Si mai e o diferenta! Desi e doar de perceptie, e maaare de tot.

Cand Simona Halep a castigat primul ei Mare Slem, la Roland Garros, Firea a facut un eveniment pe Arena Nationala, pentru a iesi ea in fata. (Va aduceti aminte celebra prostie: @Simona Halep, bine ati venit in tara noastra!”) Bucuresteii s-au prins si au muit-o / huiduit-o, cam douazeci de mii de oameni. Simona, cu un bun simt innascut, a mirosit fake-ul si s-a delimitat repede de doamna primar.

In oglinda, cand in Sala Polivalenta de la Cluj (pentru ca, by the way, Boc a construit acolo cea mai mare sala de sport din Romania), dupa ce echipa feminina de tenis a Romaniei invingea Elvetia in Fed Cup, aceeasi Simona Halep traversa tot terenul pentru a merge sa il imbratiseze pe Boc, care a srpijinit, atat de mult, sportul romanesc. Chiar si din pozitia de tobar-sef, conducator al galeriei, la meciul din deplasare, cu Cehia.

Ca Bucurestiul are o linie de centura de toata mizeria, pe o singura banda, si aia ametita si stramba, ca pisatul boului, iar Clujul e conectat la autostrada si centura moderna, asta nu mai zic. Ca deja metrul patrat construit in Cluj e cu mult mai scump (spre dublu!) decat in Bucuresti, cu multe firme IT si-au stability sediul in Cluj, iar ca din ce in ce mai multi indicatori macroeconomici arata nivelul crescut al Clujului fata de “mitici”, nu mai are rost sa insist.

Este modelul diferit de evolutia pe care l-au ales cele doua orase din Romania.Deci, exista optiuni.

Iata de ce cred ca duminica la vot chiar aveam ce vota! Viitorul nostru!

Asa ca HAI LA VOT!!!!!

  1. PS. Aaaa, si mai e un motiv, de data asta chiar indecent de subiectiv. De un timp incoace, Ana imi tot spune sa lasam totul aici si sa ne mutam la Cluj…

Eee?

Posted on

Masca vs. masca-rada…

The Mask

Ieri am avut treabă în centru și am trecut prin Piața Universității. Se adunaseră unii, am aflat apoi că pentru a protesta împotriva purtării măștilor medicinale.
Nu sunt și niciodată nu voi fi de părere că protestele trebuie interzise. Nu pot, atâta timp cât eu însumi am participat la milioane de mitinguri de la revoluție încoace, de la Jos, Ceaușescu! și mai apoi Jos Iliescu! Cred că ăstuia din urmă i-am strigat cel mai des numele în viața mea 🙂
Oamenii trebuie să-și explime liber opțiunile și părerile, de acord cu asta. Faptul că ei susțin că măștile sunt similare botnitelor, asta e, e părerea lor.
Problema pe care o văd e alta. Că, în viața reală, ei nu doar că propovăduiesc asta, dar se și comporta în consecință. Și, spre surprinderea mea, am întâlnit persoane cu IQ peste medie, care susțin astfel de idei. Unii chiar medici 🤔
Dacă ei nu sunt convinși că masca medicinală este chiar un scut, nici nu o poartă în public. Eee, aici intervine drama…

The Mask
The Mask

Nepurtarea măștii este un pericol real și permanent. Poate că nu îi apară pe purtători foarte eficient, dar sigur îi apară pe cei din jurul inconștientului.
Sincer, mă număr printre cei cu teama de a lua virusul. Și vârsta, și cancerul, dar și astmul și întreg sistemul meu imunitar destul de deficitar, sunt niște elemente determinante, ce mă fac să fiu precaut. Dacă unul dintre tembelii care nu respectă regulile se află lângă mine și e contaminat? Nu cumva mă condamnă, posibil chiar și la moarte? Și, într-o astfel de situație, aș putea păți-o din prostie, la propriu. Și nici macar a mea.
Medicii lumii, oamenii de știință, toți eminenții promovează utilizarea măștii. Președinții de țară, premierii etc, toți poartă măști. Inclusiv Trump! Ăștia toți chiar sunt niște dobitoci? Chiar așa, sunt toți duși de nas de Conspirația Mondială, care-i prostește pe față?
Faptul că o mână de inconștienți sau poate răzvrătiți, ori teribiliști, sau chiar proști de-a dreptul, au participat la un protest, nu înseamnă nimic. A fost o masca-rada, ca atatea altele… Însă prin nepurtatea măștii de către ei sau cei de-o părere cu ei, acolo e pericolul.
Cat despre asemanarea cu botnitele este evident forțată. Și idioată. Botnita era cenzura din vremea lui Ceaușescu, când nu aveai voie să spui nimic împotriva regimului. Dar, probabil, aia de la mitingul de ieri, pe vremea aia, nici nu prea aveau nimic de spus…