Sunt un norocos! Si nu o spun pentru ca azi e 1 aprilie… Ci pentru ca acum vad si mai bine ce familie misto am. Stam de atatea zile impreuna si inca nu ne-am certat 🙃 Ba chiar mai jucam un ping-pong sau un sah impreuna.
Am avut mare noroc si cu astia mici, pe care i-am adoptat acum trei luni si care, alaturi de ceilalti rezidenti mai vechi, ne umplu viata. Si imi dau sentimentul ca realizez ceva, sunt de ajutor cuiva caruia ii fac viata mai frumoasa.
Am incercat ca toate postarile mele din perioada asta dificila sa fie optimiste, pozitive. Ca destul e groaznic in jur, nu avea sens sa mai rascolesc si eu prin gunoaie… Asa sunt eu cand dau de greu, optimist profesionist!
Mai pun poze cu flori, cu astia mici, pe care-i doare la basca si se zbenguie non-stop, cu tablouri sau caricaturi, cu ce fac zilnic, cat de cat sa mai schimb cenusiul din viata actuala. Mi s-a spus ca postez prea mult si de toate, chiar abundent, insa asa sunt eu, asa simt eu 🙂
Bineinteles ca mi-e teama, mereu am fost un mare fricos. Pentru ca sunt exact “in target” pentru noul virus: cu cancer, astm si 60 de ani… De aceea nu mai ies deloc din curte, nici macar pentru aprovizionare.
Hei, prieteni! Am incredere ca vom razbate si peste mizeria asta, cum am trecut noi si peste comunism, atunci cand nimeni nu spera sa se sfarseasca vreodata. Sau peste alte belele, ca noi, ca romani, am avut destule.
Be smart, be safe! Stai acasa!