Vot populi, vot (derbe)dei…

Nu-i așa că a fost simplu? Atât de simplu, încât nu știu de ce a trebuit să răbdăm să îndurăm atâta. Totul, într-o singură zi! Pur și simplu, prezența masivă la vot a dat peste cap toate calculele clasei politice și a trântit în șanț pesedeu’, iar apendicele lor alde Tăriceanu a fost chiuretat și aruncat la deșeurile istoriei. Ok, a dat o mână, sau chiar două de ajutor și tineretul, care nu s-a mai pișat pe el de vot, ci l-a prețuit cum se cuvine. Și cum au dreptul, pentru că, din păcate, ei nu apreciază valoarea formidabilă pe care o are votul lor.
Probabil au ajutat și lungile mitinguri din Piață, în care eram degerați, bătuți de ploaie, zăpadă sau viscol, în care ne-am demonstrat puterea. Atâția câți am fost, dar a fost suficient să trezim România și chiar Europa!

Cei tineri să-și întrebe părinții sau bunicii cum votau ei. Îmi amintesc că, pe vremea când eram student, într-un cămin din Regie, una din studente o avea pe maică-sa candidată la parlament din partea județului Suceava sau ceva de genul. Tipa avea un afiș electoral d-alea comuniste, toate la fel, în care se schimba doar poza. Era lipit pe perete în cameră, deasupra patului ei. Poza îți arăta o coafură d-aia cu multe sarmale, de sub care răsărea o figură de colhoznică, dură și rea. Poate femeia nu era așa, dar astea erau guidelines venite de la centru, pentru propaganda vremii.

În ziua votului, veneau ăia de la partid prin cămine imediat după ora 6-7, să îi trezească pe toți studenții să meargă la vot. Scopul era ca fiecare facultate sau institut, de fapt orice instituție publică să raporteze cât mai devreme participarea integrala la vot. Erau județe care până în orele 11-12, finalizau votul. Variantele de vot erau după cum urmează: nu erau! Puteai să pui DA pe cel propus, sau nu. Nu aveai mai multe opțiuni de vot. Mereu când se centralizau voturile, procentele erau 99% și ceva, pentru că, în caz că unii își băgau picioarele-n el de vot (pe vremea aia, lumea nu se pișa) sau dacă se trezea vreun bezmetic (pardon, dușman al poporului) să declare că el nu a votat sau că a votat împotrivă, să fie inclus în acel zero și ceva la sută de NU.

Unul din dezideratele Revoluției din ’89 a fost și „alegeri libere”. Deși tinerii poate nu cred, dar unii chiar au murit pentru a putea exista așa ceva în România. Așa-zișii derbedei au ieșit în stradă și au arătat că se poate. Poporul chiar are putere!

Când am ieșit la revoluție în 22 decembrie dimineața, v-am mai povestit (mai multe postări aici), eram câțiva oameni. Cu riscul să fim blamați de conducerea institutului de cercetări unde lucram și-apoi dați afară, am adunat tot mai mulți oameni de pe stradă și apoi, în drumul spre CC am devenit o masă de oameni vehemenți, gri și enormă. Când am văzut elicopterul decolând cu Ceaușescu, l-am întrebat pe un coleg de lângă mine: Cum, mă, doar pentru că ne-am adunat zeci de mii de oameni, a fugit Ceaușescu? Așa de simplu a fost?

Sigur că nu doar asta, au fost în spate multe resorturi pe care în acele vremuri nu le știam, unele dintre ele aflate pe parcurs în cei 30 de ani, iar altele, poate, nu vor fi aflate niciodată. Însă, dacă nu eram noi, poporul de pe străzi, e sigur că Ceaușescu nu cădea.
La fel ai acum, pesedeu’ nu se făcea cu ciocu’ mic dacă nu ieșeam atâția la vot.

Dancila, demisia!

Mai ales Diaspora, care nu e otrăvită de Antene, trăiește în democrații reale și e clar că ii urăște. Și reciproca e valabilă, de aia PSDul își bate joc de bieții oamenii de atâtea ori, la fiecare vot.

Coșmarul de doi ani și jumătate, în care era târâtă România de PSD și ALDE s-a curmat brusc pentru că ne-am adunat mulți, foarte mulți la vot. În condițiile în care în România sunt din ce în ce mai mulți analfabeți, asistați social și alte categorii atotsprijinitoare de pesedeu, prezența masivă la vot e garanția că românii nu vor mai adormi din nou pe marginea patului, riscând să cadă în cap peste noapte.

Acum, că tot ne-a trezit din coșmar și am făcut ochi, hai să bem o cafea și să ne apucăm de treabă!

O zi bună, România!

Cine e mai puternic, Batman sau Super Man? Teleorman!

Ce-nseamna si istoria asta! Daca n-o stii, te pedepseste. Sau te pesedeste, nu mai stiu…
Asadar, minunatul Daddy a intrat la bulau. Cappo del tutti capi, cel mai macho man al planetei numita Romania, cel putin (nu Putin!), a comis-o. Tocmai a fost intromisionat cu mustata lui cu tot la gherla la Rahova. Ok, gherla a devenit substantiv comun (atentie, Veorica, stii ce-i asta?) dupa celebra inchisoare din orasul Gherla.
Asadar, in continuarea cartierului Rahova, pe soseaua Alexandriei (hm,… iti suna cunoscut, Liviut?) este locul de taina in care a fost parcat pentru fo’ trei ani jumate’ iubitul mustacios al Irinucai.
Dar ia sa ne uitam putin aici, sa intelegem mai bine karma asta, care se pare ca e o bitch. Calea Rahovei a fost cunoscută în trecut sub denumirea de Podul Calicilor (aia saraci, sau saraciti, din Teleorman? sau, oare, targetul electoral al carmaciului pesdist?), principalul drum de acces către Alexandria. Vaaai, exact locul in care Liviut a fost ditamai vataful si are conacul sau semet…
Numele de pod venea de la scândurile de lemn cu care era pavat drumul, acesta fiind un material evident mai ieftin decât piatra. Eeee, se pare ca inca din acea vreme, TEL-drumurile se faceau pe ieftineala, sa poata fura baietii paralele ce veneau de la Marea Poarta (actualul Bruxelles).
Podul Calicilor era înconjurat de cerșetori și oameni nevoiași dar autoritățile i-au alungat. Hait! Exact impotria actualelor politici ale pesedeului , care au grija de acesti pretiosi alegatori. De aici a invatat Liviut ca fiecare alegator vai-mama-lui are aceeasi valoare cu un ditamai profesorul universitar licentiat la Harvard si cu dublu doctorat. Iar daca ditamaiul isi baga … in el de vot, cu-atat mai bine: calicul valoreaza dublu!
Asadar, cat de parsiva e istoria asta, de te pedepseste exact cand iti era lumea mai draga si urma sa te naseasca Olguta-Vodcuta de la Craiova, cu tot neamu’ ei?
Dragii mosului, nu mai insist, pentru ca povestea mea nu se termina cu un happy end fericit, asadar, o sa concluzionez repede si scurt. El pleaca in loc cu racoare, iar ea ramane de suspina… si suspina… pana apare pauza de reclama comerciala.
PS Fata de mine, Liviu Dragnea are de platit pentru Ordonanta 13 – noaptea ca hotii – zecile de seri/nopti in care am stat si strigat in Piata, inghetat si ud ca un cacat, dorind ca legile si bunul simt sa fie respectate. Jignit permanent de unii pentru care faptul ca reprezentam #rezist era ca un fel de lepra. Pentru 10 august 2018, cand am fost efectiv gazat, impreuna cu toata familia, fara sa avem vreo vina, in conditiile in care eu abia terminasem tratamentul de radioterapie. Pentru umilintele indurate in peste doi ani si jumatate, in care m-am simtit ca in epoca de trista amintire, cu singura diferenta ca acum nu aveam cota la alimente si nu ma mai uitam la televiziunea bulgara.
Liviule, sa nu-mi spui c-ai marit salarii si pensii cu 100 de lei. Asta a facut si Ceuasescu, frate, la ultimul lui miting! El nu a reusit, credeai c-o faci tu?
Pentru ca noi, romanii, suntem mai speciali. Nu stiai?

Euro PA!… sau unde mergem noi, TOVule?

Randurile de mai jos nu sunt pentru mine, mie mi-a trecut vremea…

Pe 20 mai 1990, au fost primele alegeri libere din Romania, dupa 50 de ani. La toate sectiile de votare au fost niste cozi fenomenale, mai ceva ca alea de la prezidentialele de acum cinci ani. Imi amintesc ca am decis sa mergem la vot in ora cand se difuza Sclava Isaura, sperand ca lumea sa stea lipita de televizoare si sa fie cozi mai mici. Ti-ai gasit! Tot crancene erau cozile, indiferent de ora…

In anul ala, 20 mai a coincis cu „duminica orbului” era ceva religios, nu mai stiu exact. Sloganul FSN era „Trandafirul inflorete in mai”. Iar opozitia raspundea „… si se scutura in iunie”. Adevarul e ca in 13-15 iunie ne-au scuturat astia cu totul, de au iesit cu batele si cu minerii sa ne puna la punct pe noi, ai dracu’ de studenti si ’telectuali golani.

Eu ma inscrisesem prin aprilie la liberali, venisera unii prin Piata Universitatii si semnai acolo pentru partid. Insa cand am vazut ultima confruntare cu Iliescu, Campeanu si Ratiu, m-am sucit si am votat cu liberalii la partide, insa cu Ratiu la presedintie. Obisnuit cu starea de „golan” capatata la Universitate, credeam ca in fiecare oras cat de cat mai rasarit e un nucleu similar, anti-Iliescu si anti-FSN. Aiurea! A iesit nen’tu Ilici cu peste 86%, cel mai mare scor dupa cele de 99,9 procente standard ale lui Ceausescu! Si cu o majoratate zdrobitoare a FSNului. Imi amintesc si acum cum TVR dadea simularile alea de rezultate, cu arcul de cerc ce reprezenta Parlamentul fiind in majoritate rosu…

Eram disperat, nu intelegeam cum de eram atat de departe de realitate, ce sperante in desteptaciunea romanilor imi pusesem. Zadarnic! Cei 50 de ani de comunism au lasat dare adanci, iar alegerile astea erau abia la 5 luni dupa Revolutie.

Au trecut exact 29 de ani! Iar alegeri, iar sperante, iar umbra comunismului, sau mai degraba a totalitarismului se abate peste noi, si tot de la Rasarit. Ca nu degeaba se cheama cantecul ala al Phoenix-ilor In umbra marelui URS(S). Cum dracu’ de-am ajuns in acelasi punct, cu spaima concreta de ce poate fi mai rau, de intoarcerea la adresari cu „tovarase”, cu impartirea oamenilor in „ai nostri” si ceilalti. Cu accesul in orase pe baza de parola! Asta nici macar comunistii n-au gandit-o, ei erau pantaloni scurti pe langa PSD! Noaptea mintii, ar zice unii. Insa e un efect asteptat al evolutiei din ultimii ani, in care am ajuns sa fim cam 40% analfabeti. La asta contribuie si filmele pentru copii dublate, iar acestia nu mai fac efortul sa citeasca pentru a intelege povestea. Si asta exact la o varsta la care cititul ar fi esential pentru o dezvoltare fireasca si rapida a intelectului.

Asadar multi analfabeti, parca un pic mai aproape de animale decat de oameni. Iar dobitoacele sunt conduse, ca turmele, dupa aia din fata de le fac semne. Ciobani, sau ce-or fi ei. De ce credeti ca Daea insista cu oaia lui? Exact resemnarea asta a Mioritei le place lor, dictatorilor. Nu e nevoie sa gandesti prea mult, o fac ei in locul tau si-ti dau mura-n gura atat problema, cat si solutia, de fapt, intreaga poveste. Ca sa ai ce rumega cand spargi seminte si galgai bere la pet. Asa se face ca romanii, care sunt cei mai pro-europeni din Europa, sunt condusi de o clica de penali cu discurs total anti-european. Pas de mai intelege asta!

Dragnea ii prosteste pe cei care se uita-n gura lui cu ineptia aia ca Vestul aduce pestele intoxicat in Romania, ca sa nu-l manance ei acolo. Pai, bai Dragneo! Cine a numit toti sefii aia de prin ministere, de la transporturi, vama, comisii, de la regii, care trebuie sa urmareasca, sa verifice si sa aprobe ce intra-n tara? Nu tu i-ai pus? Si-atunci cine e de vina, nu tu? Iar cu rosiile alea care nu sunt controlate la vama, tot Vestul e de vina? Nu cumva Coruptia endemica ce a cuprins toate institutiile romanesti face posibila toate debandada asta pornind de la marfurile de slaba calitate, pana la lipsa crasa de medicamente – aici chiar stiu ce vorbesc, crede-ma! – de scoli, spitale, autostrazi etc.

Ma opresc, ca nu pot sa fac acum inventarul cacatului in care am ajuns, dupa 30 de ani de cand am zis ca GATA, am scapat, suntem liberi!… Liberi, pe dracu’. Liberi sa ne pisam pe el de vot…?

In concluzie, pentru cei tineri, daca s-o nimeri vreunul sa citeasca randurile astea, va zic sa mergeti la VOT si la euro-parlamentare si la referendum. E pentru voi si pentru viitorul vostru. Altfel, ii lasati pe aia de v-am zis mai sus, turmele voteaza ce le spune TOV(arasul) ala din frunte, partidul de!

Cei nascuti mai devreme, asa mai leat cu mine, inteleg mai bine cum devine povestea, c-am mai trecut parca adineaori pe-acolo…

Si, asa cum se incheie si Morometii: Unde mergem noi, TOVule?

Ce tare tropăim împreună, noi doi!

Am stat potolit zilele astea, sa vad si eu cum reflecta media de la noi SUMMITul UE, SUPER-MEGA-MARELE-UNICUL eveniment de s-a intamplat in Romania, cand toata elita Europei a poposit la noi. NU CRED sa fi avut in istorie un eveniment atat de important desfasurat in Romania. Sincer, cred ca si Ceausescu ar fi fost invidios…
Ca a fost la Sibiu, cu-atat mai bine, pentru ca am avut un oras chiar bine pregatit, de oamenii gospodari de acolo. Iohannis a avut incredere in urbea pe care a condus-o ani de zile, e clar. Bravo lui! Si s-a vazut ca nu s-a inselat. Dl. Tusk a declarat ca “s-a indragostit de Sibiu!”. Un om extrem de politicos, evident. Si binevoitor cu Romania, vorbind de mai multe ori in limba noastra. Insa, pe bune, nu stiu despre cate locuri din Europa a spus asa ceva… Respect!
Am fost incantat si mandru de succesul reuniunii de la Sibiu si am fost emotionat ca am apucat sa-i vad pe cei mai puternici conducatori europeni rosind ca niste liceeni atunci cand au fost aclamati si chiar pupati de niste romani, oameni ADEVARATI din Europa. Ce moment!
Si nu a fost regizat, ca in vizitele lui Ceausescu sau ale lui Kim Yong sau-cum-il-cheama-pe’ala, ci a fost traire fireasca, normala, deplina. Momentul a fost initiat de Presedintele Frantei, Emanuel Macron, care, dupa fotografia de grup, a dirijat toata echipa catre oamenii din Piata.
Acum s-a vazut cat de tare se bucura romanii ca sunt europeni full-time! E un job la care au aplicat de peste o suta si treizeci de ani – ca tot e azi 10 mai, Ziua Regalitatii – insa unii au crezut ca nu sunt calificati pentru a ocupa aceasta pozitie… pe care, in fapt, o meritam din plin!
Eeee,… insa am fost NEplacut surprins sa vad ca, totusi, au fost facute comparatii cu mizeria aia de miting electoral PSD de la Iasi. De ce??
Nu ma refer aici la oamenii care, din propriul instinct civic, au venit sa le ureze DE BINE alde Liviului si gastii lui. Ci la Dragnea & conducerea partidului-stat si la prapaditii aia adusi cu furca de prin toata Moldova, parca sfidand memoria lui Stefan cel Mare si Sfant. Pe bune, astia chiar se dau razesi? Ei sunt mandri ca aceia pe care-i urmeaza “in orb” sunt huiduiti, fugariti si urati oriunde ajung in tara? Si ca nu mai pot sa apara nicaieri decat insotiti si protejati de bodyguarzi si aparati de jandarmerie? Pe ei ii apara?
Eheee,… cand eram io copil, era o serie de bancuri cu soricelul si elefantul. Unul din ele era cam asa: pe un pod, merge soricelul. La un moment dat, apare si elefantul, care, atunci cand pasea, facea ca intregul pod sa trepideze grozav. Dupa ce simte vibratiile nemaipomenite ale podului, din cauza calcaturii apasate a elefantului, soricelul ii zice acesuia, cu mandrie: “Ce tare tropaim impreuna, noi doi!”
Asa si cu Dragnea si PSDul lui. Au ajuns niste soricei, care se lauda ca tropaie tare. Sau, dupa cum scandau cei de la Iasi – ca tot vorbeam despre ei mai devreme – poate chiar au evoluat la stadiul de… SOBOLANI.