Știi bancul ăla cu polițiștii deștepți? …Nici eu!

O fetiță de 14 ani este văzută astăzi pe stradă în Galați, plină de sânge. O femeie alertează un echipaj de poliție.

Și, de aici, începe o poveste ce nu se poate întâmpla decât în România noastră condusă majoritar de alianța PSD-ALDE….

Ăștia vin, analizează operativ situația prin geamul Loganului, cercetează cu creierele din dotare și ajung la concluzia că… neeeeh, nu e nimic neobișnuit de semnalat. Hai, fată, lasă mișto-urile! Nu e o crimă în direct, nici măcar un biet viol, acolo. Sau o hăcuire, ceva, să aibă și ei motiv să coboare din mașină. Păi, cum să renunți, frate, la aerul condiționat și să te dai jos pe căldura asta, ca să ce? Să vezi un copil de 14 ani plin de sange??? Pe bune? Păi unde ai mai pomenit așa ceva? Poliția se ocupă cu cazuri serioase, nu e plătită din banii contribuabililor să piardă vremea cu căcaturi d-astea. Aaa,.. dacă era vorba să vândă ceva pătrunjel, alta era situația.
Poliția are reguli, dom’ le, nu ie așa cum crezi matale. Vine strict la 19 ore de când e apelată de urgență la 112 de copiii răpiți, trebuie să îi acopere pe colegii pedofili care mai calcă și ei pe-alături și molestează și ei fetițe prin lifturi, sau pe unde apucă, merge la chermeze și sindrofii cu șefii clanurilor interlope, iar între timp trebuie să mai fie vigilenți și să ia la mișto și apelurile urgente de la 112. Ce credeți voi, că e simplu să fii polițist? Ați văzut ce greu e când vin toate televiziunile călare peste tine și tu trebuie să fugi, sa sari ditamai porțile deschise, ca să te faci că faci? Trebuie să fii fire de artist, că altfel e greu, taică, cu payback-ul ăsta.
Păi, altfel, cum credeți voi că își justifică ei pensiile alea babane, de la iau când ies la pensie la 40 de ani? Se adună un stres, frate… Mai ales când trebuie să completeze procesele-verbale, alea scrise, de ați văzut cu câtă râvnă storc pixul ăla? E o adevărată concurență să încerci să scrii un ditamai textul de cinci rânduri și să faci mai puține greșeli gramaticale decât șefa supremă, madam Veorica! Chiar, ar trebui, celor care reușesc asta, să le dea o primă de spor de inteligență.
Iar faptul că în echipaj era și o femeie, nu mai contează. Misoginilor! Păi femeia aia și-a dat seama instant că fata mimează tot și că, de fapt, e un fake news. Ce dacă era plină de sânge? Polițista avea o intuiție extraordinară, băăăă, că d-aia pun ăștia femei în poliție, că noi bărbații suntem la gară. Și intuiția ei i-a spus că fata nu era răpită, nu fusese violată, nu era în niciun caz în pericol de a fi ucisă, tranșată și incinerată, așa cum citise ea pe Facebook că s-a întâmplat la Caracal, deci nu avea niciunul din semnalmentele acelui caz.

Așa că echipajul a lăsat-o în pace, că era chemat prin stație într-o misiune specială, de alt echipaj, care tocmai găsise un local mișto, cu terasă, unde patronul a spus că le face cinste cu o ciorbă de burtă și o ceafă la grătar.
Deci, băi, săracilor! Lăsați poliția în pace, să-și facă treaba, că altfel, dracu’ vă mai papă pensiile alea de nici nu știți câte zerouri au în coadă…

Hai, circulați, circulați…!

Murim în România… și asta ne ocupă tot timpul

Așadar, ceea ce am scris în urmă cu câteva zile, a primit azi și o confirmare oficială. Venită de la cel mai înalt nivel, adică de la Președinte. Faptul că instituțiile statului sunt putrede, cotropite și conduse de mufloni incompetenți, numiți acolo de politic.
Evident, toți sunt în perioada asta în campanie electorală pentru Cotroceni și deja sunt în perioada în care își dau coate, ca atunci când ești în stația de Piața Victoriei la ora 8:30 și vrei să te strecori și tu să prinzi metroul de Pipera. Mai au până la stadiul de lupte de stradă, dar se vor antrena în concediu și vor veni in toamnă cu chef de cafteală, d’ăla ca-n Ferentari.

Autoportret

Însă toți trebuie să recunoască eșecul sistemic în care am ajuns după 30 de ani de alegeri libere. Pentru că da, trebuie să recunoaștem că NOI i-am ales. Deci si noi suntem parte a eșecului. Nu putem ca noi să îi alegem, apoi doar ei să fie de vină. Fără noi, ei nu ar fi acolo, nu și-ar putea numi toate rudele, amantele și obligațiile la conducere.
Așadar, în România secolului XXI (Veo, asta se citește “douăzeci și unu”!) mor copiii în maternități. Nu mai pomenim de cele din fundu’ țării, ci de aia din Giulești, centrală cum am zice. Mor tinerii în cluburi, în centrul Bucureștiului. Iar dacă supraviețuiesc, are grijă sistemul sanitar de la noi să-i omoare cu zile. Paranteză: Colectiv s-a întâmplat acum cinci ani. A fost cineva condamnat?
Cad oamenii cu avionul, dar motivul morții a fost înghețul. Pentru că super-autoritățile române nu au reușit să îi localizeze timp de două zile. Paranteză: a fost găsit cineva vinovat?
Mor bolnavii de cancer. Pentru că e cineva care într-un minister sau în CNAS decide soarta lor, trecând SAU NU niște medicamente pe niște liste. Deci, într-un fel, ăia au drept de viață și de moarte asupra bolnavilor.

Aici, trebuie să recunosc că, în cazul meu, am avut norocul să găsesc mereu injecțiile necesare tratării cancerului meu. Altfel, nu mai scriam aici, nu?
Mor bătrânii în fața, pe holurile, sau în curtea spitalelor, abandonați de ambulanțe. Eeeei, asta e! Sunt bătrâni, și-au trăit viața, ce mai vor acuma? Cât s-o mai ducă? Vorba ăluia de era purtator de cuvânt la CNAS: oamenii mor și cu sistem și fără
E vorba de un sistem citit cardurile de sănătate și care de aproape o lună nu merge! Paranteză: a zis madam ministru că îi dă pe mâna DNAului, că e clar că acolo s-a furat. Ați văzut până acum vreun fost sef CNAS vinovat?
Și apropo de DNA. Una dintre puținele instituții din țara asta care mergea și a dat rezultate cât de cât notabile, recunoscute de multe ori și in străinătate. Era mai curată decât celelalte instituții. Se știe că orice sistem, cand e atacat din interior, încearcă să “scuipe” afară pericolul. Așa că a fost decapitata de PSD, pentru că le amenința toate capetele cele corupte si putrede ale balaurului. Și le strica feng-shui-ul. Mai mult, România Coruptă i-a pus și încă îi pune cele mai mari frâne numirii LCK în fruntea procurorilor europeni.
Acum, odată cu detaliile ce vor rezulta în urma ororilor de la Caracal, vom realiza nu numai cât de nepricepuți, neinteresați și proști sunt oamenii din sistemul românesc integrat ce ar trebui să ne garanteze siguranță și încredere, ci și nivelul absolut grotesc în care s-a ajuns să se mintă oficial. Și să se dea pisica dintr-o parte în alta.
Ok, dar care ar fi soluția?
Păi sa începem cu tânăra generație, s-o educam si s-o aducem pe alte coordonate si valori adevarate. Cu cine vom face asta? Cu profesorii ăia adevărați, care iau nota 2 la examenele de titularizare. Și apoi vom crește și nivelul celor care nu iau bacul, dw la 45 la 50%. Sa, da, dar uiți câți olimpici avem? Ecact! Așa e, cei mai mulți din Univers. Însă unde se duc la facultăți olimpicii astia? Și unde vor lucra? În niciun caz în România, care va rămâne tot mai părăsită de valori și de valoare. Și credeți că ceilalți tineri vor rămâne?

Covrig cu seminte

Pai, hai sa va zic. Dimineață am fost sa-mi fac analizele si centrul de recoltare e langa Piata 16 Februarie din Bucurestii-Noi. Pentru ca nu am mancat nimic inainte de a-mi lua sange, dupa aceea mi-am luat un covrig cu seminte din piață și am întrebat-o pe doamna care m-a servit de ce e supărată. Domnule, îmi plesnește capul de durere. Probabil din cauza căldurii excesive de la cuptor. Eee, cu asta m-am obișnuit, însă de ieri lucrez numai singură, fetele astea tinere nu mai vor să vină la muncă. Pleacă afară la lucru. Of, așa m-as duce și eu,… dar nu pot, că îl am pe ăla micu’ în clasa a doua. Unde să plec acuma cu el? Lasă, sunt convins că că s-a gândit guvernul la o strategie grozavă, în locul muncitorilor români vor aduce vietnamezi, pakistanezi, că ei muncesc mai bine și sunt mai serioși.
Un căcat! Tot acolo ajungem, nicio șansă… Murim în România și asta ne ocupă tot timpul.
Totuși, recunosc ca sunt un sunt inconstient optimist și nutresc la o licarire de speranță din partea tinerilor, să facă ei un fel de revoluție, sau o resetare, sau ce-o fi și să inventeze o Românie Curată. De acolo, mai departe, drumul va fi simplu…

Suntem complici. Cu toții!

Toată grozăvia petrecută în Caracal putea fi evitată. În orice țară normală la cap, în maxim o oră  poliția îl sălta pe dement și salva fetele. Vedem în toate filmele, de zeci de ani încoace, că dacă se vorbește la un telefon mai mult de 30 de secunde, acesta poate fi localizat. Precis!

Statul român, care după ’90 a mers pe principiul “nu ne vindem țara”, a preferat să controleze cât mai multe dintre instituții, pentru că politicienii aveau șpăgi de dat înapoi celor care i-au sprijinit să fie aleși. Așa că nu ne-am vândut țara, am dat-o gratis! Celor de aici, care au devalizat tot, au căpușat tot și și-au pus oamenii lor în funcții, ca să le facă treaba cât mai ușoară. Și legală.

Ce dacă n-ai fost în viață decât o profă de ore de atelier? Treci aici și ia-ți răsplata! Du-te europarlamentar la Bruxelles. 9 ani. În care nimeni nu știe de tine. Apoi, pentru că ești o femeie civilizată, neconflictuală, deosebit de comunicativă”, care “nu s-a dezis niciodată de inițiativele noastre de îmbunătățire a legilor justiției, dă-te-ncoa’ să te fac și prim-ministru. (caracaterizarea e făcută de Dragnea insuși)

Ce dacă nu ai fost decât o secretară de școală? Nu-i așa că ești cel mai bun ministru de interne? Hai aici și organizează și tu un 10 august 2018 exploziv, de excepție, niște servicii ale poliției în care papagalii ăștia sunt trimiși la moarte pentru că nu știu proceduri și nu au echipamentele necesare pentru a întra într-o casă unde un criminal înarmat își făcea somnul de frumusețe.

Pune la CNAS pe unul care e urmărit penal pentru delapidare, că e normal, omul se pricepe ce să facă atunci când are bugete de miliarde pe mână.

Și exemplele pot continua.

Însă toate astea se întâmplă cu complicitatea noastră, a tuturor. De ce? Pentru că unii poate i-am votat pe ăștia care sunt acum la putere. Alții, e drept, nu i-am votat. Credeți că ăștia suntem mai breji? Sau ăia de nu au votat deloc, care se pișă pe el de vot?

Suntem toți complici la ceea ce a-a întâmplat, pentru că am permis politicului să cangreneze societatea noastră.

La revoluție a apărut o vorbă, tare adevărată: copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri! Ia uitați-vă unde sunt angajate loazele celor mai mulți politicieni. Toate instituțiile statului sunt căpușate de soții, amante, prieteni și rude ale politicului. La fiecare schimbare, cei nou veniți își pun oamenii lor in posturile călduțe. Așadar, ne-am obișnuit cu astfel de rotații de 30 de ani încoace. Nu ni se mai par aiurea, sau ceva anormal. Toată protipendada asta de numiți de politic conduce toate instituțiile statului. Corupția este endemică, e în ADN-ul nostru (era să scriu DNA), deja suntem imuni la ea, nu mai reacționăm.

Mergem la un spital de stat, știm că trebuie să dăm. Mergem la frizer? Dăm. La doamna învățătoare sau la profesor? Evident. La instalator, că-ți repară robinetul de la calorifer! Sigur. Dacă te prinde poliția că ai trecut pe roșu, prima tentație este să vezi cum aranjezi cu el. Iar fetele tinere și frumoase încearcă să-și deschidă câțiva nasturi de la bluziță sau să încerce să apeleze la arma plânsului (nu săriți pe mine, mi-au spus asta chiar niște fete frumoase :))

Știiiiu, știu, asta nu e corupție. Dar ce e?

Mergem pe strada și unul o bruschează pe o tipă. Sau de la un vecin de pe scara blocului se aude cum o bate pe nevastă-sa. Ori niște puști îl caftesc pe unul mai slab dintre ei. Ori cineva îi fură geanta unui bătrân în autobuz și tu te faci că nu vezi, de frică că ăla ți-a făcut un semn că dacă spui ceva, te taie. Nu mai continui, ați înțeles ideea. Întoarcem privirea. Nu e treaba noastră…

Acum în ultima vreme au început să apară pe social media filmări și poze cu  anomalii sesizate de diverși cetățeni. Știți care sunt cele mai vehemente reacții? Ce te bagi, dom’ ne, ești polițist, ce te doare-n cur de ce face ăla?

Eu însumi eram cu bicicleta, încercam să ajung în parcul Mogoșoaia la plimbarea de dimineață, iar trotuarul era complet ocupat de o furgoneta parcată aiurea acolo. Am coborât pe strada, deși zona e destul de aglomerată și strada strâmtă pentru o bicicletă și un tir pe o singură banda. După ce am depășit-o, am urcat iar pe trotuar să îi fac o poză. În timp ce fotografiam, unul dintre șoferii care stăteau în coadă pe sens opus, a început să țipe la mine: de ce-i faci poze, băi, nemernicule! Ăla poate își pierde jobul din cauza ta. El își face treaba și nu are unde parca. Ce să facă, unde să-și pună mașina. Așa sunteți voi, vă găsiți toți proștii!…

Toate astea fac din noi complici. Direcți, indirecți, sau cum vreți să-i numiți.

Știm toți, instituțiile statului român sunt praf. De ce avem totuși așteptări de la ele? Nu vedem cum se mișcă lucrurile? Fără șpăgi, nimic nu crește în țara asta. Ne supărăm când ăia de afară ne numesc corupți. Dar nu au dreptate? Toți șoferii români care aici sunt șmecherii șoselelor, kings of the road, acolo respectată viteza limită și linia continuă ca pe Biblie. De ce? Pentru că știu că acolo legea e lege, amenzile sunt aspre și se aplică oricui încalcă regulile.

Păi, aici, când vine Daddy și dă comanda de-o ordonanță c-așa vrea mustața lui, ce să mai înțeleagă țugulanu’ român? Că se poate, frate! Legea e făcută după chipul și asemănarea Lui.

Suntem învățați că mereu trebuie să facem altfel, încă de la școală. Profesorul nu predă la ore cum trebuie, ca să aibă elevi la meditații (asta în cazul în care se pricepe cât de cât la materia aia). Dacă te prinde că faci meditații cu altul, ai belit-o: din șase nu te scoate.

Nu mai zic de șpăgile pentru a-ți primi copilul la grădiniță, sau la școala din apropiere. Sau să fie repartizat la clasa A, unde sunt ăi mai buni.

Toți cei care citiți aici sunt convins că aveți nenumărate exemple de șpăgi care se dau în viață. Mă gândeam odată să scriu un fel de ghid ajutător, cam ce sume se dau începând cu portarul care te lasă să intri în afara orelor de vizită de la spital, sau asistenta care îți ia sânge pentru analize, până la doctor, anestezist, sora șefă, sau brancardier. Cred că ar fi foarte util în România de azi.

Cancerul societății românești este sistemic. Atâta timp cât toate licitațiile au ca și criteriu de selecție “se va selecta oferta cea mai ieftină“, la ce să ne așteptăm mai mult? Cine a făcut toate softurile aplicațiilor cu statul? Nu cumva niște firme dedicate, indicate de partid? Păi și atunci, de ce-am vrea performanță?

Credeți că softurile de la STS de localizare a apelurilor sunt performante? Cum să dea, frate, rază de probabilitate de zeci de kilometri? Toate fetele de fițe din loft-uri se pot localiza imediat cu un “shared location” ca să indice că sunt disponibile la budă, la ieșirea din club, sau în parcare. Iar noi, cu toată tehnologia pământului, nu reușim să-i localizăm pe ăia de cad cu avionul, care fac trafic de țigări cu elicopterul venit din Ucraina și găsit în pădure de un pădurar, sau pe fetele astea, săracele, care au sunat disperare la 112. Am refuzat să văd detalii despre caz zilele astea, pentru că nu-mi pot imagina cum au fost ultimele clipe de viață, știind că Alexandra a riscat enorm și a făcut tot ce trebuia, adică să apeleze 112. Iar ăia au și răspuns. De trei ori!

Eu cred că și asta cu marea dotare a armatei române care ne apară e un maaare bullshit. Noroc că nu interesăm pe nimeni, că altfel, ne-am da seama că la primul atac am fi ocupați. Normal, acum vor sări de cur în sus cei care au încredere în armată. Vorba aia, instituția cu cea mai mare cotă de încredere la români. Și pe aproape e și biserica. Cea care are un decan la nu știu ce institut teologic, care declară nonșalant că, în cazul sarcinii ce ar rezulta în urma unui viol, victima ar fi, de fapt, de acord. Adică, nu ar mai fi viol, ci un act consimțit. Dacă în cazul de la Caracal, după viol fata nu ar fi fost ucisă și ar fi rămas însărcinată, în logica acelui specimen înseamnă că ea ar fi fost de acord cu violul!

Cât de ticălos să fii să declari așa ceva? Teologic sau nu, e o instituție a statului. Iar conducerea este reprezentată de elita noastră intelectuală, nu?

Ce elită? Care intelectuali?

Când ai un prim-ministru care dă adevărate bătălii cu limba română, e clar ce ai sub nivelul ăsta. Dragnea a aplicat exact metoda managerilor slabi, să-și angajeze sub el numai oameni slabi, ce nu vor avea inteligența și abilitatea să se evidențieze în fața lui, sau să îl sape. Acum, că el e la zuhaus puțin, ăștilalți își fac de cap. Dar tot proști sunt. Cred că, atunci când va ieși din închisoare, Dragnea va zice exact cum a spus și Brâncuși la revenirea în țară: V-am lăsat săraci și proști, acum va găsesc și mai săraci, și mai proști…

Am vorbit de armată, de biserică, dar de poliție? Uitați cum era printre ei un pedofil care ataca prin lifturi și, în ciuda faptului că era cunoscută meteahna lui, timp de șapte ani a fost trecut cu vederea?

Sincer, nu mai am putere să mă concentrez, așa că voi încheia aici. Sunt convins că ați prins ideea, că fiecare dintre noi avem o parte din vina eșecului în care ajuns. Da, și eu mă includ printre complici. Și nu voi da vina pe sistemul comunist în care petrecut jumătate din viață, ci pe lașitatea mea, manifestă câteodată în multe din cazurile de care scriam mai sus.

Cred că singura șansă a sistemului nostru general de societate pervertită este generația tânără. Ea are o șansă istorică de RESET, să ne scoată căruța din noroi și s-o împingă mai departe pe drum. Unde o duce drumul,… asta vom vedea. Cei care mai apucăm schimbarea.

Sunt bolnav de cancer in Romania. Ce lux!

Spitalul Monza

Sunt unul dintre cei care am privilegiul sa fiu bolnav de cancer. Va explic imediat de ce priviligiu. De cand am aflat ca am boala, pe la inceputul lui noiembrie, am citit ceva mai multe despre cum sta chestia asta cu cancerul. Sunt multe pareri. Unii zic ca niste celule, la un moment dat, o iau razna si se transforma. Ori ca e genetic. Altii zic ca e sigur un element generator, ca de pilda, stresul. Sau fumatul, sau expunerea la soare, sau consumul excesiv de E-uri, sau de ce vreti voi. Sunt si pareri ca toti avem o forma sau alta, dar nu se manifesta. Iar altii zic ca, pur si simplu te imbolnavesti din ghinion! Asta e, la norocul meu inseamna ca eu am privilegiul sa fiu bolnav, ca nu cred i se da cuiva slab asa povara, ci doar celor puternici, care-l pot duce! Desi eu niciodata n-am fost puternic… si niciodata n-am fumat.

Spitalul Monza

Evident ca in prima faza, normal, te sperii si-ti zici Ooops, baga-mi-as, am belit-o! Apoi, usor-usor, iti revii si o iei, cat de cat sistematic, sa vezi ce-i de facut. La mine au fost multe de facut. Si inca mai sunt. Nu cred ca exista cancer simplu. Exista forme mai usoare, mai putin agresive. Insa la cancer nimic nu e usor. Nici macar daca te impaci cu ideea…

Am retrait, in perioada de inceput, pana m-am pregatit de operatie, toate etapele alea pe care le invatam la cursurile de Change Management, de la faza de denial, ca nu ti se poate intampla tocmai tie, pana la acceptare, apoi suflecarea manecilor, scuipat in palme, pus mana pe cazma si Gata, hai, frate, pe viata si pe moarte! Aici e chiar pe bune expresia…

Adevarul e ca, uneori, ma mai apuca asa, mici crize d-ale cretine, in care zici ca nu e drept, ca ai fost cumpatat, ai mancat sanatos, n-ai facut excese de nici un fel, ca nu meriti asta. Dar nimeni nu merita! Asa ca trec repede, iti stergi lacrimile si o iei de la capat. Dar asta ramane intre noi, sa n-o mai ziceti nimanui, ca nu vreau sa se stie 😊

Bine, eu am fost si norocos. Aici, pe bune! Ca am avut curajul sa spun public ce mi se intampla si-atunci voi, prietenii mei, mi-ati sarit in ajutor asa cum nu credeam ca se poate. Gandurile voastre bune, mesajele, discutiile, incurajarile, sfaturile, recomandarile, toate au avut rolul sa ma ajute sa trec mai usor peste. Oho, cat de important e sa nu fii singur in fata dusmanului, nici n-aveti idee!

Multi dintre voi mi-ati recomandat calea credintei. Sunt multi oameni care s-au vindecat prin credinta, post, rugaciuni si alte solutii alternative, diferite de medicina „ortodoxa”. Cred asta. Si eu vorbesc cu Dumnezeu, ca-mi e frica si e firesc sa-I cer ajutorul, Insa, ce nu stiti, cand vreau sa-I vorbesc lui Dumnezeu, nu ma uit in sus, ma uit in oglinda…

Cancerul meu este mai agresiv decat se stia inainte de operatie. In urma biopsiei dinainte, aveam un scor Gleason de 7. Dupa operatie, examenul anatomopatologic a constatat ca e mai agresiv, cu scor de 8. Asta inseamna naspa… (Wikipedia: Tumors with Gleason scores 8-10 tend to be advanced neoplasms that are unlikely to be cured. Although some evidence suggests that prostate cancers will become more aggressive over time, Gleason scores usually remain stable for a few years.)

Asa ca, la trei luni de la operatie, am trecut la „sezonul doi”. Adica intalnirea cu oncologul. Care mi-a recomandat tratament hormonal, iar apoi radioterapie. Posibil si chimio, dar e prea devreme de estimat. Si mult analize. Pentru ca bestia asta de cancer la prostata are prostul obicei sa se dea de trei ori peste cap si sa se transforme in cancer de oase. Asa ca am de facut saptamana viitoare o scintigrafie osoasa, unde am inteles ca te tine asa, la vreo 3-4 ore… Apoi iar de facut analize multe de urina, sange. Si, evident, PSA-ul. Fac o paranteza aici, ca sa va rog, pe toti care cititi randurile astea, sa dati share, sau sa ii rugati pe toti barbatii pe care ii stiti peste 45-50 de ani sa-si faca aceasta analiza de PSA. Le poate salva viata! Vedeti ca am mai scris pe blog despre asta, daca e nevoie de mai multe amanunte.

Apropo, pentru cei care nu stiu, cancerul meu este unul de prostata si operatia am avut noroc s-o fac la Spitalul Monza, unde dl. doctor Cristian Surcel m-a operat laparoscopic, cu robotul, deci la cel mai inalt nivel tehnologic posibil acum la nivel mondial. Refacerea a fost ok, deci fizic sunt ca nou 😊 Insa e un cancer parsiv, pe care nu-l simti si lucreaza pe dedesubt…

Ei… si aici ajungem la partea cu Romania. Daca ce am scris mai sus e valabil oriunde in lume, specificul national incepe sa se simta de aici inainte. Mai exact, cand a trebuit sa-mi programez RMNul si CT-ul (computer tomograf). Am sunat la toata lista de spitale care au dotarea corespunzatoare si am avut un singur raspuns: daca doriti cu decontare de la Casa de Asigurari, reveniti dupa luna iulie, ca nu mai sunt fonduri! Sau, mai exact, fa-ti matale examenele astea pe banii tai, ca noi nu-ti decontam nimic. Costurile sunt in jur de 1500 de lei. Pe bune? Pai aici intarzierile in tratament chiar sunt fatale, despre ce vorbim?

Ok, discutia nu este despre cati bani e vorba, sau daca am sau nu suma asta, ci de principiu. Asadar, m-am chinuit sa invat de copil, in scoala, in liceu (m-am dus la cel mai bun liceu din vremea mea, la Sf. Sava), crezand ca voi avea de castigat in viata daca reusesc sa intru acolo. Apoi in facultate am invatat pe branci, am terminat in top 10 pe tara, ca sa intru in cercetare, sa fiu mai sus, mai performant, mai valoros. Lucram ca nebunul la plansele alea format A0, unde proiectam masini-unelte, in probabil una din cele mai grele facultati. Desi Politehnica nu mi-a placut, pentru ca visul meu a fost sa devin arhitect, dar asta e o alta poveste, poate v-o zic vreodata…

A venit revolutia, s-a sters tot ce era inainte, reset, am luat-o de la capat si am dat la o parte tot ce construisem pana atunci. Am inceput sa vand pagere, din usa-n usa, am trecut la next level, la telefonie mobila, la Connex, apoi Vodafone, unde m-am straduit sa fiu cat mai bun acolo unde eram. Asta nu e un CV, nu caut job, doar vreau sa spun ceva: ca mereu am muncit mult, cu salarii bune, nu ma plang, dar am si platit taxe pe masura. Adica foarte mari! DE CE??? Ca la operatie nu am primt un leu de la stat. Iar acum, RMN si CT mi le fac pe banii mei. Sau, poate vreau sa ma programez in iulie. Baai, pai in iulie s-ar putea sa fie cam tarziu pentru ce-mi trebuie mie acum, nu credeti? Voi aia de la Casa de Asigurari, sau de la Ministre, sau mai exact, de la PSD, stiti ce-i aia cancer si ca asta nu prea iarta?

Unde s-au dus banii pe care i-am platit pe asigurari medicale zeci de ani? Poate la aia de sunt asistati social, ca sa iasa la vot PSDul?? Si care, in noptile in care eu invatam, sau lucram, ei faceau betii si adormeau prin santuri? Asa ca sa nu ma mai intrebati de ce ies in Piata sa strig impotriva Ciumei Rosii! Care e, de fapt, o alta boala fatala, ca si cancerul. Dar Romaniei.

Nu o mai lungesc. Este clar ca a fi bolnav de cancer, in Romania, e un lux. Pentru ca PSDul are „grija” de tine si, chiar daca legal, ofocial, declarativ, tratamentul de cancer este gratuit, trebuie sa vii cu bani de acasa. E adevarat, cand e vorba de sanatate, nu te mai uiti la bani, dai oricat. Eu sunt norocos ca-i am. Dar alti bolnavi de cancer? Si cand banii mei s-or termina, merg in piata si pictez Rapirea din Serai pentru o suta de lei, ca sunt sigur ca se va vinde in anii de glorie ce urmeaza sub conducerea Globinei.

Dar cum ar fi fost sa-i fi spus si eu statului, la care am cotizat peste treizeci de ani, auzi, stii ce? Vino asa, mai incolo dupa taxe, ca acum nu am fondurile necesare.

Ok, pana acum doar m-am plans, dar nu am venit cu nicio propunere. Iaca, am si solutii:

– de ce sa fiu obligat sa platesc asigurari de sanatate la stat? Le platesc unde vreau eu, la privat si raspund pentru decizia mea. Dar nici nu apelez la sanatatea de stat.

– de ce nu se poate sa platesc eu acum RMN, CT si ce-o mai fi, iar apoi statul sa-mi deduca sumele platite din taxe, impozite, sau viitoarele asigurari?

– de ce nu se poate sa platesc acum, apoi, cand vin banii la bugete, sa-mi dea banii inapoi?

Nu mai continui, ca sunt convins ca nu lipsa de solutii e problema, ci lipsa de dorinta de a se rezolva ceva. Propunerile mele de mai sus inseamna doar niste aplicatii banale de customer account, care sa tina socotelile astea. Nu se vrea sa se faca asa ceva, ca nu mai castiga baietii destepti.

Din pacate, noi, bolnavii de cancer din Romania, suntem condamnati, pe langa boala, si de geografie: pentru ca suntem in Romania. Iar sistemului corupt ii e foame de bani, trebuie sa-si alimenteze baronii si conducatorii cu averi colosale. De unde vin aceste averi? De la cei care si-au tocit coatele pe bancile scolii, sa-si ia examenele cu note mari, sa aiba salarii mari, sa plateasca taxe babane ca sa aiba ei de unde sa fure…

Altfel, toate bune, sa ne auzim sanatosi!

Congresul PSD și România ruginită…

Dacă nu postez cel puțin un articol despre Congresul PSD, înseamnă că nu sunt un blogger serios. Așa că îmi iau inima-n dinți și încerc să-mi fac datoria. Dar mi-e așa o silă…
Din ce am trăit eu până acum, e primul congres făcut la mișto! Ceaușescu le pregătea un an întreg, toate organizațiile de partid din fabrici și uzine, până la cel mai neînsemnat CAP, freamătau de nerăbdare să afle documentele programatice pentru următorul cincinal. Chiar și feseniștii vopsiți de după revoluție au păstrat tradiția și organizau congresele după manual. Nooo, nu e bine! Dragnea a revoluționat politica și a făcut primul congres din lume la care nu se pune în discuție problema liderului maxim. Doar a purtătorilor de geantă, cei cărei ii îndeplinesc ordinele. El e mai presus de pulimea (scuzați, dar n-am găsit altă rima) de partid și de stat. El e deasupra tuturor, în ceruri, plecat cu drona. (Al dracu’ telefonul ăsta pe care scriu! Auto correct-ul a scris “plecat cu dona”. Ce-a ghicit-o! Încă nu e momentul, însă se pare că e clar și că va pleca cu dona, undeva în Brazilia, unde își vor face luna de miere)

Am revăzut scena cu “mă vreți?” și acum sunt convins că, deși a vrut să fie spontan (ceea ce de multe ori ii reușește), a repetat scena aia de multe ori în fața oglinzii. Nu e un gest normal al lui sa dea din ambele mâini în același timp. Ceaușescu dădea mereu, dar din una singură. La fel și Iliescu. De unde și vorba cu “nu mai da din mână!”. Dragnea e primul lider pesedist care o face cu ambele mâini 🙂
Niciun dictator în lume nu a făcut ce a realizat el, toți își mascau legitimitatea sub un simulacru de alegeri, cât de cât. Dragnea e un inovator! E primul care face asta, de parcă era la oficiul stații civile: sunteți de acord să îl luați în căsătorie pe domnul Dragnea? Da! Băi, la bine și la rău, nu așa, doar acum. DAAA! Sala, excitată, a răspuns conform planului. Și asa s-a oficializat legatura organică între mase și Marele Cârmaci.

Că tot vorbim de legături, o alta a fost demascată la Congres, cea cu noua Bombonică. Pe care nu a plasat-o decât în rândul întâi (adică încă nu la prezidiu), de unde să-l admire în toată splendoarea lui, ceva la modul “Ia uite, baby, ce le fac ăstora!”

Pe de altă parte, ecologiștii ar trebui să-l dea examplu. Păi, de ce să mai consume oameni aia cinci mii de hârtii cu buletine de vot, doar ca să dea un raspuns știut dinainte? Uite-așa a salvat el copacii, nu ca ăia rai de-i defrișează neîncetat…
Ce mai contează că ‘telectualii, atâția câți au mai rămas cu el, au fost îndepărtați? Atenție, nu vorbim aici de Codrin Ștefănescu, ci de Andronescu și Bănicioiu. Cât de umiliți au fost, după ce ani de zile au mâncat rahat să salveze iluzia de partid european și îl scăpau basma curata pe Dragnea, iar apoi au fost scoși ca niște leproși din Conducere. Nu mi-e milă de ei, dar vreau doar să evidențiez ce oameni au rămas acum acolo. Toți niște rame, niște viermi, fără coloană vertebrală.
Am o întrebare și pentru audiența Antenelor și a RTV, deși știu că nu citesc ei ce scriu eu aici,… e așa, retoric. Mai oamenilor, voi nu vedeți că ăsta, treptat, i-a dat la o parte pe toți pe care voi i-ați venerat ani de zile și-i pupați ca pe icoane?  Iliescu, Năstase, Geoană, Ponta, asta ca să vorbim doar de președinții voștri, nu mai există. Sunt niște râioși, nocivi pentru idealurile PSD. Pe scenă a apărut doar el, UNICUL CONDUCĂTOR! Și iubit de toată sala, că pe toți El i-a făcut oameni și le-a dat niște funcții la care nici nu visau ei când erau pe islaz, cu vacile la păscut.
A fost ca o Odă adusă Conducătorului Iubit! Cred ca partea cu “o dă” s-a petrecut după congres, când doi porumbei au plecat împreună, plănuind cum vor aduna ei portocale în Brazilia. Iar ea făcând exerciții dacă le poate arunca printre gratii. Asta se intâmpla târziu, în noapte, când toată lumea s-a întors liniștită pe la casele lor, ascultând cele mai mișto manele pe drum, bârfind despre ce coafuri au mai văzut și ce vopsea de păr e la modă acum în partid, știindu-se protejați cu funcții și privilegii până la următorul Congres.
Aici am ajuns, la România Ruginită, așa cum arata unul din slide-uri puse, neinspirat, pe scena Congresului.

Noapte bună, România! 

Statul Paralel și Catedrala Paralelă

Incerc astazi o mica demonstratie a ceea ce inseamna cu adevarat statul paralel, insa din cu totul alta perspectiva. Si iau spre exemplificare doua catedrale: SAGRADA FAMILIA si CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI. Intre care vreau sa fac cateva comparatii.

Incepem cu ASEMANARILE, pentru ca scapam repede, sunt putine.

Ambele reprezinta cadedrale de marimi impresionante si sunt in prezent santiere in constructie, fiind lucrari importante pentru arhitectura locala.

… si cam atat despre asemanari.

Insa DEOSEBIRILE sunt mult mai multe:

Catedrala din Barcelona este constuita in totalitate din fonduri PRIVATE. Cea de la noi este pe banii nostri, ai tuturor…

Mai mult, una PRODUCE BANI, aducand comunitatii locale undeva la nivelul de zeci de milioane de euro anual. Pe langa biletele de intrare (29 Euro) mai trebuie socotite cazari, masa, transport etc. Si asta se intampla de zeci de ani! Cealalta CONSUMA BANI, sugand de la toate bugetele: bugetul de stat, cel de rezerva, al Primariei Capitalei, al oricarei primarii PSD.

Una aduce vizitatori din toata lumea, fiind unul dintre principalele obiective turistice din Barcelona, o atractie de nivel mondial. Cealalta nu aduce decat muncitorii necesari si de multe ori nici pe aceia in totalitate.

Una este o capodopera universala, a unui arhitect de geniu, artist celebru, chiar daca poate si contestat. Cealalta reprezinta un proiect oarecare, cu nimic deosebit, decat ca probabil va castiga ceva pe la categoria „cea mai mare”. La fel ca si monstruozitatea aia de Casa Poporului, vecina ei intru eternitate.

Una are niste clopote normale, proportionate in raport cu rolul lor. Cealalta are cel mai mare clopot din ortodoxie, din Europa de Est, ori din univers, sau asa ceva. Oricum, are intiparita ștampila sau semnatura ctitorului, mult-prea-fericitului etc. Gaudi nu stiu daca s-a semnat pe clopote. Ce stiu, ca am vazut dintr-unul din turnuri cand am urcat cu liftul, e ca sus “s-au semnat” lucratorii, ca sunt infipte in acoperis sticle sparte, probabil ale muncitorilor care, dupa ce se cinsteau si ei cu o sangria, ca baietii, nu le mai carau goale pana jos… 😊

Mai este ceva, cred, semnificativ. Una este dedicata Sfintei Familii (Sagrada Familia), iar cealalta Mantuirii Neamului. De ce oare trebuie sa fim mantuiti? Oare ce-am putut pacatui, noi romanii, atat de groaznic in cei abia o suta de ani de la infiintare? Habar n-am, da’ sunt convins ca aceia care stiu ortodoxie au raspunsurile.

La una se lucreaza doar de cativa ani, insa alocandu-se deja resurse cu mult peste cele estimate initial. Cealalta are o evolutie mai lenesa, fiind finantata doar din donatii si din biletele vandute (peste 20 de milioane de euro anual). A fost inceputa din 1882, in primii 40 de ani constructia fiind supervizata chiar de arhitectul ei, si se estimeaza ca se va termina in 2026, cand se implinesc 100 de ani de la disparitia lui Gaudi.

Asadar, cred ca putem trece la asemanari si faptul ca ambele proiecte se vor finaliza cam in aceeasi perioada.

Cam astea sunt deosebirile si asemanarile. Din pacate, dureroase pentru noi. Poate ca d-aia trebuie sa fim mantuiti…

LATER EDIT: Propun doamnei Primar General sa adopte o hotarare prin care sa se introduca obligativitatea vizitarii santierului Catedralei noastre de catre toti elevii, studentii si toti bugetarii din Bucuresti. Si uite-asa, multe din deosebirile de mai sus vor disparea si o mai dregem si pe partea cu bugetul alocat…

Prima remaniere: Ministerul Poștei se va integra în cel al Justiției

Pe surse, am aflat ca deja se pregateste prima remaniere guvernamentala: Ministerul Postei se va integra in Ministerul Justitiei.

Inca de acum un an, de cand la Justitie era renumitul Ciordache, aka Alta Intrabare, se zvonea ca un astfel de fenomen va avea loc. La inceput timid, dar apoi din ce in ce mai des, ceea ce parea inevitabil incepe sa se realizeze. Atacul este in serie!

Actualul magister, supranumit si Gaurel, continua procesul, incercand aceasta implementare fortata. Nu va fi insa in vazul lumii, ci mai prin dos, asa incat sa nu deranjeze prea mult. Masele de votanti nici macar nu vor pricepe adancimea. Tot pe surse, am aflat ca justitia va fi legata la ochi. Kinky, nu? Minoritatile LGBT deja au ciulit urechile, pentru ca vor sa inteleaga exact cum are loc fenomenul, ce nivel de penetrare va fi realizat.

Specialistii pe care i-am audiat ne-au declarat, sub acoperirea anonimatului, ca nu se va observa nimic la nivel public. Doar un pic de roseata. Atentie, inca nu e vorba de cod rosu!

Va fi, eventual, un cod maro de coruptie, care va acoperi toata Romania, daca fenomenul nu va fi stopat cat mai rapid.

Singura posibilitate de reusita este chiar in fibra, in DNA-ul justitiei. Pe care unii trebuie sa-l tina curat.

Cine?

Butonel cel Voinicel și Merele de DNAur! – repost

Copii, în noaptea asta vă voi spune o poveste din seria “povești nemuritoare”, pe care sigur o știți, dar cred că a venit momentul s-o pătrundeți mai bine…

  • NOTĂ: tot ce e italic îi aparține lui Petre Ispirescu. Asta ca să nu fiu acuzat de plagiat… 🙂

„Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori și meșteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea şi un măr care făcea mere de aur şi, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând şi pârguindu-se, venea oarecine noaptea şi le fura, tocmai când erau să se coacă. Toţi paznicii din toată împărăţia şi cei mai aleşi ostaşi, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoţi.”

Hai să localizăm și să spunem de la început că este vorba de Grădina Maicii Domnului, adică așa cum mai este denumită Romania. Iar Împăratul – am aflat pe surse – avea mustață. Și se numea, cum e și firesc, Roșu Împărat!

Că veneau unii NOAPTEA CA HOȚII și-i furau merele, se pare că nu-i o noutate. Și faptul că, încă de la 1882, de când Petre Ispirescu, inspirat, a scris povestea, generațiile de copii români au învățat ca e absolut normal să vină cineva care să te fure. Că e vecinul, cel mai mare dușman, sau statul, nu contează! Cineva te fură by default.

Ei… și povestea merge mai departe… cum Roșu Împărat, neputând să-l înfrunte el însuși pe zmeul DNA, își trimite reprezentanții.

Mai întâi pe fiul cel mic, Ciordache, numit și Altă Întrebare. El îi promite ca așa o mare ordonanță 13 va da în împărăție, încât va rezolva toata vraja. Când fu într-o dimineaţă, Multi-Întrebătorul se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopţii, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ţinea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleşi (aici autorul face referire directa la prezența în Parlament) şi căzu ca un mort, fără să se poată deştepta decât tocmai când soarele era rădicat de două suliţe (atentie la accent!), şi atuncea văzu că merele lipsesc. Ooops!

De silă, de milă, Roșu Împărat fu nevoit a mai aştepta încă un an…

Ce ziceți voi??? Petre Ispirescu a fost, sau nu, un vizionar? Exact un an a trecut de la ordonanța 13.

Atât a durat așteptarea lui Roșu Împărat, ca să-l trimită să-i facă treaba murdară pe Butonel cel Voinic. Că de! el n-a avut oo… Odata a apăsat Daddy Împărat pe buton… și Slugărel s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat in Butonel!

Aici incepe rolul principal interpretat magistral de Butonel cel Voinicel, numit și Raporțel, care, adicătelea, e ditamai buzduganul puterii.

 

Abia isprăvise vorba și buzduganul, izbind în uşă şi în masă, se puse în cui. Butonel întrebă ce putere are zmeul DNA şi îi spuse că aruncă buzduganul cale de trei conace – unul dintre ele fiind cel din Teleorman, ăla ditamai, chiar al lui Roșu Împărat.

Zmeul DNA stătu în loc, se uită după buzdugan, se duse de-l luă şi se întoarse acasă. Când era la poartă, începu să strige:

– Hâm! hâm! aici miroase a carne de om de pe tărâmul cellalt, de prin Statul Paralel! Și, văzându-l pe Butonel ce-i ieşise înainte, îi zise: Ce vânt te-a adus pe aici, omule, ca să-ţi rămâie oasele pe alt tărâm, paralel? Ce viziune pe alde Petrică. Ispirescu, normal…!

Povestea devine din ce in ce mai interesanta, excitanta chiar! Apare un text care, hmmm… clar este interzis audientei sub 18 ani: O săptămână întreagă se desfătară împreună cu amândouă fetele, şi Butonel, odihnindu-se de ostenelile ce încercase, porni şi către zmeul de al treilea. (Pe bune? Povestea asta am citit-o in copilarie de zeci de ori, de ce dracu’ n-am priceput nimic?!!!!) Evident, acest citat a fost considerat scos din context, asa ca instanta nu l-a luat in considerare… Dar sunt convins c-ati inteles mesajul 😊

Niciodată n-a simţit împăratul mai mare bucurie decât când a văzut la masa sa Raportul merelor de aur din care nu gustase niciodată.

– Acum, zise Butonel, să căutăm şi pe hoţ.

Dară împăratul, mulţumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să ştie de hoţi.

Vedeti, copii? Asta-i diferenta! Pana si acum 120 de ani, se considera ca focusul trebuia sa fie pe recuperarea prejudiciului. Da-i dracului pe hoti, sa luam inapoi merele de aur. Asa de tare ne-a deformat Rosu Imparat, incat acum, in 2018, nu recuperam nici furaciunea si, mai mult, ii lasam si pe hoti sa fuga in Madagascar!

Și uite-așa, mai avem mult să evoluăm până la anul 1882!

Trecui şi eu pe acolo şi stătui de mă veselii la nuntă, de unde luai

O bucată de batoc,

Ş-un picior de iepure şchiop,

şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei dumneavoastră aşa.

Noapte bună, copii! Dormiți liniștiți, Butonel veghează pentru voi…

PS Din păcate, faptul că în foto scrie MINI nu e editat…

Butonel cel Voinicel și Merele de DNAur!

Copii, în noaptea asta vă voi spune o poveste pe care sigur o știți, dar cred că a venit momentul s-o pătrundeți mai bine…

  • NOTĂ: tot ce e italic e scris de Petre Ispirescu. Asta ca să nu fiu acuzat de plagiat… 🙂

„Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată de flori și meșteşugită nevoie mare! Aşa grădină nu se mai văzuse până atunci, p-acolo. În fundul grădinei avea şi un măr care făcea mere de aur şi, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând şi pârguindu-se, venea oarecine noaptea şi le fura, tocmai când erau să se coacă. Toţi paznicii din toată împărăţia şi cei mai aleşi ostaşi, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoţi.”

Hai să localizăm și să spunem de la început că este vorba de Grădina Maicii Domnului, adică așa cum mai este denumită Romania. Iar Împăratul – am aflat pe surse – avea mustață. Și se numea, cum e și firesc, Roșu Împărat!

Că veneau unii NOAPTEA CA HOȚII și-i furau merele, se pare că nu-i o noutate. Și faptul că, încă de la 1882, de când Petre Ispirescu, inspirat, a scris povestea, generațiile de copii români au învățat ca e absolut normal să vină cineva care să te fure. Că e vecinul, cel mai mare dușman, sau statul, nu contează! Cineva te fură by default.

Ei… și povestea merge mai departe… cum Roșu Împărat, neputând să-l înfrunte el însuși pe zmeul DNA, își trimite reprezentanții.

Mai întâi pe fiul cel mic, Ciordache, numit și Altă Întrebare. El îi promite ca așa o mare ordonanță 13 va da în împărăție, încât va rezolva toata vraja. Când fu într-o dimineaţă, Multi-Întrebătorul se întoarse trist la tată-său și-i spuse cum priveghease până la miezul nopţii, cum mai pe urmă îl apucase o piroteală de nu se mai putea ţinea pe picioare, cum, mai târziu, somnul îl copleşi (aici autorul face referire directa la prezența în Parlament) şi căzu ca un mort, fără să se poată deştepta decât tocmai când soarele era rădicat de două suliţe (atentie la accent!), şi atuncea văzu că merele lipsesc. Ooops!

De silă, de milă, Roșu Împărat fu nevoit a mai aştepta încă un an…

Ce ziceți voi??? Petre Ispirescu a fost, sau nu, un vizionar? Exact un an a trecut de la ordonanța 13.

Atât a durat așteptarea lui Roșu Împărat, ca să-l trimită să-i facă treaba murdară pe Butonel cel Voinic. Că de! el n-a avut oo… Odata a apăsat Daddy Împărat pe buton… și Slugărel s-a dat de trei ori peste cap si s-a transformat in Butonel!

Aici incepe rolul principal interpretat magistral de Butonel cel Voinicel, numit și Raporțel, care, adicătelea, e ditamai buzduganul puterii.

Abia isprăvise vorba și buzduganul, izbind în uşă şi în masă, se puse în cui. Butonel întrebă ce putere are zmeul DNA şi îi spuse că aruncă buzduganul cale de trei conace – unul dintre ele fiind cel din Teleorman, ăla ditamai, chiar al lui Roșu Împărat.

Zmeul DNA stătu în loc, se uită după buzdugan, se duse de-l luă şi se întoarse acasă. Când era la poartă, începu să strige:

– Hâm! hâm! aici miroase a carne de om de pe tărâmul cellalt, de prin Statul Paralel! Și, văzându-l pe Butonel ce-i ieşise înainte, îi zise: Ce vânt te-a adus pe aici, omule, ca să-ţi rămâie oasele pe alt tărâm, paralel? Ce viziune pe alde Petrică. Ispirescu, normal…!

Povestea devine din ce in ce mai interesanta, excitanta chiar! Apare un text care, hmmm… clar este interzis audientei sub 18 ani: O săptămână întreagă se desfătară împreună cu amândouă fetele, şi Butonel, odihnindu-se de ostenelile ce încercase, porni şi către zmeul de al treilea. (Pe bune? Povestea asta am citit-o in copilarie de zeci de ori, de ce dracu’ n-am priceput nimic?!!!!) Evident, acest citat a fost considerat scos din context, asa ca instanta nu l-a luat in considerare… Dar sunt convins c-ati inteles mesajul 😊

Niciodată n-a simţit împăratul mai mare bucurie decât când a văzut la masa sa Raportul merelor de aur din care nu gustase niciodată.

– Acum, zise Butonel, să căutăm şi pe hoţ.

Dară împăratul, mulţumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să ştie de hoţi.

Vedeti, copii? Asta-i diferenta! Pana si acum 120 de ani, se considera ca focusul trebuia sa fie pe recuperarea prejudiciului. Da-i dracului pe hoti, sa luam inapoi merele de aur. Asa de tare ne-a deformat Rosu Imparat, incat acum, in 2018, nu recuperam nici furaciunea si, mai mult, ii lasam si pe hoti sa fuga in Madagascar!

Și uite-așa, mai avem mult să evoluăm până la anul 1882!

Trecui şi eu pe acolo şi stătui de mă veselii la nuntă, de unde luai

O bucată de batoc,

Ş-un picior de iepure şchiop,

şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei dumneavoastră aşa.

Noapte bună, copii! Dormiți liniștiți, Butonel veghează pentru voi…

PS Din păcate, faptul că în foto scrie MINI nu e o întâmplare…

Somnul națiunii naște… populis captivus

In varianta din medicina se cheama penis captivus. Un popor intreg suntem captivi in mintea si la mana unui om care face doar ce vrea el. Si vrea! Vrea sa adune toata puterea, dictatorial, vrea sa faca avere cat mai mare, ceea ce in stardardele lui reprezinta succesul suprem, vrea sa scape de judecata dreapta pentru tot ceea ce a gresit. Nu e prost, nuuu, a stiut mereu sa profite de situatie si s-a insinuat, totdeauna in umbra numarului unu, pana cand a fost gata de atacul suprem. O singura chichita legislativa i-a interzis pana acum visul de aur, acela de a deveni oficial cel mai puternic om, adica prim-ministru. Dar o rezolva in curand si pe aia. Tocmai a pus acum un al treilea pion pe tabla, care i-a jurat, inca dinainte de a face prima mutare, ca ii va promova legile justitiei. Tudose a refuzat si de aici debarcarea. A compromis atat de tare pozitia de prim-ministru, punand tot felul de papusi, pe care le-a rasturnat cand nu i-au mai raspuns la comenzi, incat ne vom satura toti si, credeti-ma, il vom ruga chiar pe el sa preia dracului odata functia aia, ca nimeni altcineva se pare ca nu se va descurca…

Dragnea nu vrea presedinte, ca acolo e limitat la maxim doua mandate, maxim 10 ani. Vax! El vrea prim-ministru, adica pe viata! Pentru ca PSD ii va oferi  oricand majoritatea necesara si suficienta spre a castiga postul de PM.

PSDul aplica acum aceeasi metoda pe care a spus-o prima oara Petre Roman in ianuarie 1990, cand abia mijisera partidele istorice. „De ce sa nu cream opozitia chiar dintre noi?” Si apoi el a creat PD, transformat de Basescu in PDL, apoi dizolvat in PNL si in prezent dat disparut. Nu vedeti ca de cand PSD a luat puterea, opozitia cea mai puternica au fost Grindeanu (exclusiv in perioada verii, ca apoi a devenit mielusel) si Tudose? Probabil ca in sase luni si Tudose isi va primi rasplata lui, un post de ambasador pe undeva, ca si-a jucat rolul cu o mare credibilitate.

Imediat ce a venit la guvernare noua gasca, a incercat OUG 13, opozitia a marait un pic, dar cam atat. Pana nu s-a iesit masiv in strada, ceea ce a atras atentia Bruxelles-ului si a intregii lumi, nu s-au retras. Insa nu s-au potolit, au apelat la alta strategie, asta e, s-a mai amanat un pic asteptarea lui Dragnea, dar uite-acum sunt aproape sa reuseasca sa-si treaca legile cum vor. Legal, parlamentar, cu tot dichisul si cu fundita. Rosie, evident! Tot strada va trebui sa reactioneze, insa ma tem ca de data asta penalii nu vor mai da niciun pas inapoi. Vor sta la umbra legalitatii oferite de parlament si a dreptului lor de a legifera.

Si noi, naivi, punem botul la jocul lor intern, pesedist, de-a opozitia. Si speram ca Dragnea sa fie inlaturat din interior. Nu! Si-a cladit prea solid tot piedestalul, a numit personal sute, poate mii de oameni in posturi cheie. Ori, sefii astia ii datoreaza lui exclusiv noile pozitii, privilegii, spagi, totul. Cum dracu’ sa-l dea jos?

Cele mai relevante exemple sunt tipa aia de la interne si noua propunere pe PM. Dragnea le-a luat din secretariatul sau din cancelaria scolii din Videle, pe una a pus-o ministru de interne, pe cealalta euro-parlamentar si, curand, o va pune prim-ministru. Visau ele vreodata ceva mai sus de serbarea de sfarsit de an de la scoala, sau, cel mult, de balul anual al primariei, tinut in sala de cultura a orasului? Imi si inchipui cum stabileau ele la o cafea, ce tinute sa poarte, mergand impreuna la coafor si vopsindu-se blond, evident cu aceeasi culoare, 8 sau 9… Voi chiar sperati ca aia de la interne sa-si dea demisia? Hai sa fim seriosi. La fel si tipa asta propusa acum. Are ea CV de prim-ministru? Pai, daca ele ar putea, i-ar pupa zilnic mainile lu’ Dragnea pentru asa functii si mariri oferite de Daddy.

Ce conteaza ca va fi al treilea PM intr-un an de zile, sau ca, prin nominalizarea duduii, Dragnea a dus in derizoriu cea mai importanta pozitie executiva din stat? El stie ca suntem populis captivus si nu avem scapare! De ce? Simplu. Iohannis e legat la maini, nu poate refuza PSDului postul, ca nu are varianta, iar daca ar pune-o de alegeri anticipate, PSD ar castiga la scor si mai mare decat acum un an. Nu ma astept ca participarea la vot sa fie mult peste cea de atunci, desi toti ne dam cu curu’ de pamant ca uite, de vina sunt cei care n-au fost la vot. Multi din cei absenti ar vota sigur si cu PSDul.

Cu cine sa voteze? Cu alde ALDE? No comment! Ce ofera PNL-ul? Care sunt personalitatile unui asa-zis partid istoric, facut tandari de Patriciu, Catarama, Tariceanu si altii ca ei? USR? Stiti pe cineva marcant de acolo? PMP? Ce credibilitate mai are acum Basescu, cu aparitii tot mai dese la Romania TV? Ciolos, probabil cel mai bun premier pe care l-am avut, a pierdut startul. E greu sa coaguleze ceva atat de rapid, daca ar fi anticipate. Sigur, cei anti-PSD vor vota orice, numai PSD nu. Dar ceilalti?

E trist, dar este purul adevar: suntem captivi. Si vina nu este a PSDului. Nuuu, ei fac tot ce pot sa adune cat mai mult, e normal. Vina e a complacerii noastre, a tuturor, intr-o mocirla morala multilateral-dezvoltata. Vad oameni subtiri, cu staif, care consuma cu mare placere produse de subcultura oferite de televiziuni, sau care au valori morale extrem de reduse, chiar indoielnice, pe care le promoveaza chiar in companiile ce cu onoare le dirijeaza. Oameni cu doua fete, una scortoasa, de business si alta adevarata, de ascultator de manele in fundul sufletului, ajunsi cruzi in functii de raspundere, dar care habar n-au cum sa conduca echipe. Sa le mai si formeze? Aaaa, asta e deja prea mult…

Uitati-va ca asta e fenomenul si in politica: nu vedeti ca apar numai no-name-uri propusi in functii ministeriale? Pai, daca nici PSDul nu mai are oameni, atunci e groasa.

Da, stiu, e un tablou sumbru, dar realist. Sa nu ne mai imbatam cu apa rece, sa ne excitam la fiecare declaratie din partea unui PSDist impotriva dictaturii Dragnea. Astea sunt mimari ale unei asa-zise democratii de partid, care are pretentii europene.

Tipa propusa acum premier e euro-parlamentar din 2009, deci de 9 ani. Stand acolo la Bruxelles, nu a invatat nicio limba straina. Probabil stie doar cat sa intrebe la restaurant unde-si poate pudra nasul, sau sa ceara nota, ca oricum i se deconteaza totul din banii nostri… Ganditi-va ca la nicio multinationala sau firma serioasa nu te angajezi pe un job fara cel putin engleza. Fiecare roman plecat afara la munca, sunt convins ca in maxim un an a invatat limba tarii de adoptie cat mai bine, sa se poata integra cat mai repede. Ei bine, de tipa asta nu s-a lipit nimic. Iar ea va fi, probabil, viitorul prim-ministru roman. O sa rada si curcile de noi!

Uitati-va ce reprezentanti au alte tari! Ambasadorul Marii Britanii la noi a invatat romaneste din primul an de prezenta aici! Si pentru ziua lui Eminescu a fost la Ipotesti, pe malul lacului, recitand in limba romana Lacul. Putea s-o faca si din biroul ambasadei lui, tot era un gest senzational, de recunoastere si de pretuire. Atat a lui Eminescu si a culturii romane, cat si a noastra, ca romani. Insa omul a mers pana acolo, in locurile copilariei lui Eminescu pe vremea asta, ca sa ne transmita acest mesaj de respect si pretuire. Ce politician roman a mai facut de ziua lui Eminescu, ceva similar? Nu mai cautati, va spun eu: niciunul!

Iti vine pentru prima data in tara unul din cei mai seriosi si respectati oameni politici ai lumii, primul-ministrul Japoniei, impreuna cu o echipa masiva si cu perspective de investitii uriase, strategice, iar tu ce faci? Dai jos guvernul cu o zi inainte? Cat de idiot sa fii? Sau, de fapt, Dragnea a aratat ca nu-l intereseaza nimic altceva, decat sa-si arate el muschii in partid si sa-l bata pe Tudose cu 59 la 4, poarta-n casa. Linie si mart!

Of, cat de jos am putut ajunge? Ce pacate trebuie sa ispasim, ca popor, sa fim atat de ridicoli si ridiculizati?

Revenind, fratilor, astia ne reprezinta in lume, nulitatile astea de Videle, Teleorman si alti Rosiori. Nu am nimic cu oamenii din orasele alea, dar intelegeti ideea. Promovam toate zerourile barate ca fiind reperele noastre, adevaratele etaloane ale romanilor.

Dar stiti ceva? DACA ASA E? De ce ar fi reprezentativi cei cu adevarat valorosi, si nu cei de low level? Pentru ca, sa recunoastem, astia sunt cei mai numerosi! Statistic, astia ne reprezinta, desi nu ne convine. Deschideti televizoarele pe ce canal vreti si vedeti care este nivelul emisiunilor live, ce discutii, ce subiecte si ce orori siliconate si botoxate, cat mai decoltate si mai agramate va sunt impinse in fata. Votul unuia care are pe receiver doar doua programe, antena 3 si manele tv, si care mananca seminte toata ziua, facand pauza doar sa bea bere la pet sau sa-si bata nevasta, e la fel de valoros ca si cel al unui eminent ITist, ce scrie numai linii de cod. Ba chiar mai valoros, ca ITistul nu se duce la vot, ca nu are timp de prostii…. Ei, deci asta e reteta, simpla, acum si pe intelesul nostru. Iar Dragnea si PSDul au bunghit-o de ani de zile si o aplica nemijlocit. D-aia Dragnea, la referendum, a putut mobiliza si vii si morti, ceea ce nimeni altcineva nu a facut. Pentru asta a si fost condamnat. Dar el se prezinta ca erou in partid: baaai, asta pentru voi am facut-o, nenorocitilor, m-am sacrificat sa ajungeti la guvernare si sa manance si gura voastra ceva!

Obiectiv, sansa noastra acum ar fi JUSTITIA! De aia si batalia crunta pentru ea. Si nu stiu cat mai rezista. Ca, daca s-ar face curat, of, multe s-ar schimba in tara asta in bine. Apoi ar mai fi si EUROPA si SUA. Dar acolo e mai delicata problema si ei nu pot interveni decat cand ai dat-o-n gard flagrant. Si, din pacate, ultima ar fi, poate STRADA! Dar aici e alta poveste…

Poate ati vazut filmul lui Davin Linch, Suflet Salbatic / Wild at Heart, din 1990, in care e o scena misto: un bad guy intra peste o tipa intr-o camera si o agreseaza, fortand-o, insistent, sa-i spuna tipa lui „fuck me!”. Pana la urma, tipa nu mai rezista si ii spune. La care el se retrage brusc si-i zice, sarcastic: „Someday honey I will! But now I gotta get going…”

Asa ca Dragnea asteapta ziua aia, gandind: nu ma lasati prim-ministru? Bineee, hai ca v-arat eu ce prosti sunt toti din jur, de o sa veniti voi la mine cu miloaga, sa accept sa fiu. Si atunci, firesc, ar fi misto ca el sa refuze!!!!

Somn usor, natiune!