Ziua Supraviețuitorilor de Cancer

Ziua Supraviețuitorilor de Cancer

În România se serbează în prima duminică din iunie, dar atunci eram la mare… și am uitat. Așa că m-am hotărât să celebrez azi. Chiar merită o bere!
Cancerul mi-a schimbat viața, evident. Paradoxul e că în bine!
De ce spun asta? Pentru că atunci am realizat adevărata valoare a fiecărei clipe. Am început să mă prețuiesc ca niciodată până atunci. Am făcut pace cu mine și mi-am cautat un nou mod de viață. Sunt mai atent la ce fac, ce mănânc, cum mă odihnesc. Am învățat să ignor negativul dimprejur, nu mă mai încarc aiurea cu rău, mizerii și inutilități.
Admir frumosul și îl caut în orice. Fie el un nou tablou, o floare, ori un apus. M-am înconjurat de ăștia mici din Gașcă, care, acasă, ne umplu timpul de energie și iubire necondiționată.
Știu cât de importantă este alimentația, așa că am ales un stil mult simplificat și, cred eu, mai sănătos. Fără pâine, panificație sau paste, fără lactate și brânzeturi, fără sare și zahăr. Am redus mult carnea și am rămas doar pe curcan, pește și pui. Cu pondere tot mai mare pe pește.
Multe legume, semințe și fructe, de cele mai multe ori crude. Fără sucuri, nici măcar naturale.
Îmi mențin greutatea în jur de 70 de kilograme, ceea ce la 63 de ani și la 180 cm se pare că reprezintă un IMC optim. Monitorizez zilnic și greutatea și tensiunea arterială, așa că mențin totul sub control.


E foarte important somnul, de aceea dorm în medie 9-10 ore pe noapte, iar somnul profund se pare că e foarte lung. Aplicația mea îmi spune de multe ori că e mai bine decât 95% din utilizatori. E adevărat, mai mereu scorul somnului e sub 90, pentru că merg la culcare pe la 1-2 noaptea…
Stau mult afară și la soare, fac mișcare moderat, fără efort. Pentru că sunt leneș 😜
Mi-a luat mult, dar am învățat să spun și NU. Și să nu prea mai țin cont de părerea lumii despre mine. Sunt atent la feedback, evident, dar până la urmă fac ceea ce-mi place. Am ajuns la acest adevărat confort.

Atenție, nu fac niciun fel de recomandare, nimănui! Nu sunt specialist în nutriție, sau în stil de viață sănătoasă, doar povestesc aici ce fac eu. Și până acum, se pare că e o rețetă de succes, mă ține în formă. Încă nu mă doare nimic, sunt în formă, sau cel puțin, așa mă simt.


Sunt conștient că sunt unul dintre norocoșii care au supraviețuit cancerului, de aceea am hotărât să fac orice ține de mine pentru a nu da cu piciorul acestei noi șanse la a doua viață.
De aici, poate și milioanele de poze, multe dintre ele cu mine: pentru că mă simt bine cu mine și mă bucur că sunt încă aici!
Un gând bun tuturor celor care se luptă cu boala și multă sănătate și putere vă doresc!
Aveți încredere, se poate! 🤗

PERSONAL BEST… sau despre cum am început să mă iubesc!

Că tot e vremea sportivilor la Olimpiadă, uite că mi-am atins și eu cel mai bun record personal – personal best!. Mai am puțin și ating ținta de 70,0 kg, că așa îmi arată aplicația asta legată de brățara de la mâna. Se pare că la 180 cm înălțime și la 61 de ani, greutatea ideală ar fi 70 kg. Ciudat, pentru că, tot aplicația îmi spune că acum, deşi nu am atins încă 70, sunt mai ușor decât 95% dintre oameni…
După ce am trecut printr-o mare încercare, am ajuns la concluzia că ar trebui să mă iubesc! Cam târziu, e adevărat, dar încă e ok şi acum…

Şi am început! După ce am făcut tratamentul hormonal, unde știam că voi pune kilograme pe mine, mi-am propus să revin în grafic. Oricum, la apariția pandemiei aveam 84 kg, iar de acolo am început să reduc carnea, zaharul, iar în ultimele luni, şi sarea. Asta mi-a coborât și tensiunea, până la “al treilea nivel de verde”, ceea ce e minunat. Plecasem de pe “roșu”!

 


Slăbirea nu am făcut-o forțat, sau prin înfometare. Pur și simplu, am grijă ce mănânc și să nu fie în exces, doar cât îmi trebuie.
Dimineața fructe, semințe și o cafea. În weekend, o omletă. La prânz, pe la 16-17, un fel de mâncare, alături de o salată. Mare!
Nu mănânc pâine. Deloc. Fibrele le iau din legume, iar B-urile din bere 😜
Nu mănânc niciodată mezeluri. Am redus mult carnea, am rămas doar pe pui, curcan și, din ce în ce mai des, pește.
Nu mănânc cu sare deloc, iar zahărul l-am scos aproape de tot. Doar ce iau din fructe și, uneori, la cafea.
Fac ceva sport, sau mișcare mai bine zis, adică mult treabă prin grădină, mai ies cu bicicleta și cu câinii, uneori joc tenis. De câmp și de masă. Mult mai puțin decât aș vrea…
Aaaa,… si dimineata, aproape zilnic, nişte exercitii. Nu mult, 10 minunte.
Dorm mult, chiar dacă adorm târziu în noapte, cel puțin 8-9 ore bag, fără să dorm la prânz. Iar cu aplicația asta am văzut că și somnul meu profund este destul de lung, peste 95-97 % din oameni.
Îmi măsor greutatea, calitatea somnului și tensiunea zilnic, așa că acum pot estima destul de precis ce greutate voi avea mâine, în funcție de activitatea de azi.
Cam asta este rețeta, habar n-am dacă e bună sau nu, însă pot să spun, cu siguranță, că eu personal mă simt mai bine fără burtă. Am început și niște exerciții de respirație, am aflat de la Mircea Eliade, ceva din experiența lui indiană.

De ce am scris articolul asta? Pentru că acum m-am convins că tot ce spun în zilele astea campionii olimpici este adevărat: dacă ai un vis şi vrei să îl atingi, dacă munceşti pentru el şi crezi în el, se poate îndeplini. Doar aşa poti lupta şi împotriva secundelor, metrilor sau kilogramelor, la competiţiile sportive pentru medalii, cât şi împotriva cancerului, în competiţia pentru viaţă!
Așa că mai am puțin până la obiectiv, dar nu am nicio grabă.
Să fim sănătoși! 🤗❤️