13-14, sau 55-56. Cu Andrei Gheorghe…

Sunt tanar, Doamna! – vorba poetului, ar fi spus Andrei Gheorghe, plecat atat de devreme, la 56 de ani.

„Sunt tânar, Doamna, vinul ma stie pe de rost

si ochiul sclav îmi cara fecioarele prin sânge,

cum as putea întoarce copilul care-am fost

când carne-mi înfloreste si doar uitarea plânge.” – Mircea Dinescu.

Coincidente. Nu stiu de ce, da’ parca si la el, si la Gyuri Pascu, care s-a stins la doar 55, am avut aceeasi senzatie de „of,… ce pacat!”. Nu ca nu ar fi pacat de orice suflet care dispare, ca nimeni nu merita asta. Insa la ei doi, am sentimentul ca parca se putea mai mult. Si ambii infarct!

Aaaa, am uitat sa va zic, Gyuri era cu un an mai mic decat mine, Andrei cu doi. Deci, credeti-ma, e chiar naspa sa te duci asa tanar… Vorba bancului: “asa tanar si Gheorghe!” Sunt tanar, Doamna, mai am atatea de facut!

Selfie nuclear

Pe Andrei Gheorghe l-am cunoscut doar ca ascultator sau telespectator. Ce stiu despre el, e de acolo. Daca ii ascultai aparitiile, nu aveai cum sa nu le remarci, in niciun caz sa le uiti. Insa cei care l-au cunoscut personal spun ca era un altfel de om decat perceptia pe care o crea la radio sau TV. Sigur sclipitor, cultivat, fin. In aceeasi masura in care soca, uluia, isi dadea-n stamba sau injura. O personalitate care lasa urme pe oriunde trece. Adanci.

Pe Gyuri – am mai povestit pe-aici – am avut norocul sa-l cunosc in mai multe ocazii, la inceput in turneele Connex facute de Divertis prin tara, apoi intr-o noapte lunga, facuta la Cazinoul din Sinaia, tot dupa un eveniment Vodafone. Sclipitor, spumos, multivalent. Si trist. Asa l-am simtit, desi incerca sa ascunda.

Poate gresesc, nu vreau sa vorbesc cu pacat, dar mi se pare ca amandoi au fost in esenta tristi si timizi, care sareau tare peste cal, tocmai sa mascheze, sa nu lase cumva impresia asta. In ultima parte a vietii, ambii fiind izolati, ignorati de cei care pana mai ieri le dadeau sau ii invitau la emisiuni/concerte. Ambii, neintelesi de o lume care, din ce in ce mai mult prefera manele, mici, bere si PSD. Tot ce iese din ecuatia asta, nu este de interes si trebuie uitat. Si asta e groaznic pentru oamenii-repere, care – sunt convins – erau constienti de valoarea lor.

Ambii au fost niste niste talentati si neosteniti cautatori. A ce,… doar ei stiau. Noi ne-am ales, asa, cu niste firimituri din acea comoara pe care au tot incercat ei s-o gaseasca.

Sper sa fi reusit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *